Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Toate
Afaceri și companii
Agrobusiness & Vinificație
Art & Culture
Bănci și finanțe
Economia Moldovei
Economia mondială
Economie și drept
Economie verde
Energetică
Eurointegrare
Evenimente
Exclusiv Logos Press
Export & Import
Investiții și piețe
Oraș și regiuni
Politică și economie
Prima pagină
Pro Business
Punct de vedere
Retail & HoReCa
Societate
Sport și turism
Tehnologii și inovații
Turism
Articole
LP: – Dle ministru, care este ponderea culturii în PIB-ul Republicii Moldova și ce instrumente…
Implicarea statului în sectorul financiar-bancar a devenit o temă serioasă de cercetare pentru mine încă din 2008-2009, când statul deținea o participație majoritară la una dintre cele mai mari bănci din țară – Banca de Economii. Iar un deceniu mai târziu, în 2019, eu și colegii mei din Partidul Acțiunea Colectivă – Congresul Civic am inclus acest subiect complex, ca element al setului de instrumente politico-economice, în documentele programatice ale partidului și am demarat o discuție publică.
Organizația Națiunilor Unite estimează costul total al redresării și reconstrucției postbelice a Ucrainei la 524 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Aceste cifre sunt actualizate până la sfârșitul anului 2024, iar estimările costurilor cresc în fiecare an. Noi cifre sunt așteptate până la sfârșitul acestui an.
Vizita premierului Alexandru Munteanu la Bruxelles a fost memorabilă nu doar pentru declarațiile tradiționale despre cursul neschimbat al integrării europene. Șeful cabinetului a făcut și unele remarci mai remarcabile – în special, a anunțat discutarea unui anumit plan de reintegrare a Republicii Moldova.
Piața moldovenească a electrocasnicelor intră într-o perioadă de schimbări active: conjunctura, comerțul cu amănuntul și politica de produs se schimbă. Ce factori influențează cererea și cum se adaptează jucătorii internaționali la cerințele locale – într-un interviu exclusiv Logos Press cu Serghei Maximov, reprezentant al BSH Bosch & Siemens Home Appliances pe piața moldovenească și ucraineană.
Interviu cu Ines Rocha, director al Departamentului European al Corporației Financiare Internaționale (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, acordat agenției INFOTAG.
Asociația Investitorilor Străini (FIA) propune instituirea prin lege a unui mecanism permanent de consultare a mediului de afaceri înainte de aprobarea inovațiilor legate de activitățile economice. Propunerea a fost făcută în legătură cu anunțul privind începerea elaborării politicii fiscale și vamale pentru 2026.
În 1991-1992, economia RSS Moldovenești a fost desființată, iar economia Republicii Moldova nu a fost niciodată creată, deoarece nu a existat un proiect conform căruia să fie construit sistemul economiei naționale a RM.
Fereastra de oportunitate care s-a deschis acum pentru economia moldovenească Și această nouă paradigmă a…
A opta încercare de a aproba bugetul capitalei pentru 2025 a eșuat. Chișinăul va continua să lucreze la bugetul de anul trecut. Deocamdată nu este clar dacă și când va fi făcută o nouă încercare. Dar dacă consiliul muncipal nu reușește să facă acest lucru până la sfârșitul acestui an, povestea va fi un precedent care se întâmplă pentru prima dată în capitală.
Banca Națională a Moldovei adoptă măsuri inflaționiste în condițiile unui nivel ridicat al inflației. Legea stabilește că sarcina principală a autorității de reglementare este menținerea nivelului inflației în intervalul stabilit. De mai multe decenii, acest interval se încadrează în limitele prevăzute pentru țările cu economie emergentă: 5% pe an ±1,5 puncte procentuale, adică între 3,5% și 6,5% pe an.
„Perspectivele de dezvoltare a economiei moldovenești rămân incerte din cauza prezenței multor constrângeri și a lipsei unor planuri multilaterale și bine gândite de dezvoltare progresivă”. Declarația a fost făcută de Marin Ciobanu, președintele Asociației Patronale a Industriei Prelucrătoare (APIP), la ședința Clubului Presei Economice din 23 septembrie.
În perioada luptelor preelectorale, există multe inițiative și propuneri pe tema „Cum ar trebui să rezolvăm problema Moldovei”. Printre acestea există propuneri de-a dreptul populiste, inițial nerealiste și irealizabile. Dar există și un număr destul de mare de soluții bine gândite la problemele cele mai presante pentru țară. Care ar trebui rezolvate nu pentru că o vrea vreo forță politică, ci datorită evidenței și necesității pentru țară. Iar orice forță politică care dorește să ajungă la putere nu de dragul intereselor personale sau de partid, ci de dragul dezvoltării țării ar trebui să le acorde atenție. Și nu doar să acorde atenție, ci să facă din punerea în aplicare a acestor inițiative una dintre prioritățile activităților lor de guvernare a statului. Pentru că este necesar pentru oameni și pentru țară.
Coșul minim de consum (MCB) nu este doar un set de produse și servicii. Este o „oglindă” economică care ar trebui să reflecte nivelul de trai real și nevoile umane minime pentru supraviețuire. În Moldova, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), PCM este utilizat pentru a determina minimul de subzistență. Cu toate acestea, componența acestuia, metodologia de calcul și, în consecință, valoarea sa finală ridică tot mai multe întrebări. Este CPM în Moldova o reflectare adecvată a realității sau este un anacronism învechit care împiedică evaluarea adecvată a sărăciei și bunăstării?
Regimul de utilizare a terenurilor în Moldova este viciat și impune costuri care limitează potențialul economic și veniturile bugetelor locale. Un audit extern de conformitate privind gestionarea și evaluarea terenurilor deținute de unitățile administrativ-teritoriale a evaluat procesul de delimitare a activelor funciare ale statului ca fiind ineficient.
Domeniul controlului financiar ocupă primul loc în clasamentul pregătirii țării pentru procesul de aderare la UE, în timp ce achizițiile publice și libertatea de exprimare continuă să se confrunte cu provocări semnificative.
Progresul pregătirilor pentru integrarea europeană a fost evaluat la 3 puncte. Evaluarea celui de-al doilea raport independent de monitorizare a implementării de către Republica Moldova a recomandărilor Comisiei Europene a fost realizată de centrul analitic independent Expert-Grup. Puncte dureroase sunt peste tot, vă prezentăm câteva dintre ele.
Moldova se află de decenii într-o stare de reforme prelungite fără o perspectivă clară. Tranziția nefinalizată din trecutul sovietic, criza politică constantă, inegalitatea socială în creștere, nivelul ridicat de corupție și lipsa gândirii strategice creează un mediu instituțional instabil. Contradicțiile sistemice au cuprins toate sferele vieții și sporesc fragmentarea instituțională și polarizarea societății. Dar, cel mai important, ele împiedică dezvoltarea durabilă. Iar aici, în Moldova, pentru prima dată, s-a început să se vorbească despre o viziune nouă, reală și funcțională a relansării economice. În centrul acesteia se află calitatea administrației publice ca bază de la care se construiesc în mod natural toate celelalte direcții ale modernizării: de la economie la sfera socială.
Săptămâna trecută s-au împlinit 33 de ani de la sfârșitul războiului de pe Nistru: La 29 iulie 1992, au fost înființate Forțele Mixte de Menținere a Păcii și a început operațiunea de menținere a păcii în Zona de Securitate. A apărut un teritoriu nerecunoscut, Republica Moldovenească Transnistreană.
În condițiile unei incertitudini sporite, factorii de decizie politică din economiile emergente vor fi nevoiți să facă compromisuri dificile între nivelul ridicat al datoriei, încetinirea creșterii și nevoia de noi cheltuieli, potrivit unui blog al FMI privind ajustarea politicilor economice.
