Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Toate
Afaceri și companii
Agrobusiness & Vinificație
Art & Culture
Bănci și finanțe
Economia Moldovei
Economia mondială
Economie și drept
Economie verde
Energetică
Eurointegrare
Evenimente
Exclusiv Logos Press
Export & Import
Investiții și piețe
Oraș și regiuni
Politică și economie
Prima pagină
Pro Business
Punct de vedere
Retail & HoReCa
Societate
Sport și turism
Tehnologii și inovații
Articole
Când programul Prima Casă a fost lansat în Moldova în 2018, acesta a fost poziționat ca o inițiativă socială la scară largă – o șansă pentru familiile tinere de a-și găsi propria locuință cu sprijinul statului. Astăzi, câțiva ani mai târziu, Prima Casă s-a transformat într-o sursă de incertitudine, capcane ale datoriilor și tensiune socială. În loc de o soluție durabilă la problema locuințelor, am obținut o piață supraîncălzită, stimulente deghizate pentru sectorul bancar și retragerea statului de la propriile sale angajamente.
Datoria externă brută a Moldovei a crescut în primul trimestru al anului 2025 cu 3% (+303,82 milioane USD) și a totalizat 10.517,15 milioane USD, ceea ce reprezintă 57,4% din PIB (+1,3 p.p. de la începutul anului). Rata de acumulare a datoriei externe este încă inferioară ratei împrumuturilor interne – acestea sunt de cel puțin două ori mai rapide, deși reprezintă încă aproximativ 40% din datoria totală a statului.
Acum toată lumea se pregătește deja pentru alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie. În acest context, orice discuție serioasă despre căile de dezvoltare ale țării, starea economiei moldovenești, măsurile radicale și cuprinzătoare necesare pentru a rupe radical sistemul de stat stabilit, care este deja complet putred și își arată insolvența, sunt percepute exclusiv prin prisma contextului politic și a alegerilor viitoare.
Statistica comerțului exterior indică o scădere semnificativă a veniturilor din exporturi. Iar structura cererii de valută străină din partea întreprinderilor demonstrează un decalaj tot mai pronunțat față de dinamica importurilor, notează analiștii Băncii Naționale. Potrivit estimărilor lor, deficitul de cont curent în primul trimestru arată o creștere de peste două ori pe hârtie. În viața reală, acesta trebuie să fie „acoperit” cu ceva.
În prima jumătate a anului 2025, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat, pe baza rezultatelor inspecțiilor, nereguli care pot indica fraudă și corupție în instituțiile centrale și autoritățile locale. Pe baza unor suspiciuni rezonabile, 11 pachete de documente au fost trimise procuraturii pentru investigații suplimentare.
Curtea de Conturi a Moldovei a finalizat un audit extern al rapoartelor ministeriale privind gestionarea responsabilă a activelor statului în 2024. În general, disciplina financiară a organelor executive ale administrației centrale este departe de a fi perfectă.
Orice viitor guvern din Moldova va avea o moștenire deloc de invidiat. Pachetul preelectoral ar trebui să se concentreze în principal pe două domenii prioritare: instituțiile de putere și guvernare – funcționalitatea și eficiența acestora; și economia – viabilitatea și sustenabilitatea financiară la nivel micro și macro. Reforma statului – ale cărui instituții prezintă semne asociate cu insolvența și ineficiența, consecința fiind stagnarea prelungită și sărăcia – este crucială și nu poate fi amânată.
În această săptămână, guvernul a aprobat un pachet unic de modificări la o serie de legi care stabilesc standarde de activitate pe piețele financiare și de capital. Consumatorii de servicii financiare vor beneficia de o protecție reală: competențele Comisiei Naționale pentru Piața Financiară (CNPF) vor fi extinse.
Rămâneți perplex atunci când serviciile de cont sunt denumite diferit în bănci diferite? Când o pensie gratuită sau un cont de asigurări sociale este debitat în fiecare lună? Când tranzacțiile sunt mai scumpe decât sistemele de plată din alte țări? Nu sunteți singurii…
Moldova se confruntă cu o schimbare a modelelor de migrație din cauza diferiților factori, inclusiv a condițiilor economice și sociale. Principalele tendințe includ scăderea populației, exodul tinerilor și creșterea migrației interne.
Valeriu Chițan și-a dedicat cariera profesională finanțelor publice, urcând în ierarhie de la economist la ministru al Finanțelor.
Organizația Națiunilor Unite a identificat cauzele scăderii ratei natalității la nivel mondial. Răspunsul se află în libertatea de alegere în materie de reproducere, pe care doar stabilitatea economică, sănătatea decentă și încrederea în viitor o oferă, nu accesul de astăzi la servicii. Mulți oameni sunt privați de această alegere, iar Moldova nu este o excepție.
