Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Toate
Afaceri și companii
Agrobusiness & Vinificație
Art & Culture
Bănci și finanțe
Comerț internațional
Cultură
Digitalizare
Domeniul social
Economia Moldovei
Economia mondială
Economie și drept
Economie verde
Educație
Energetică
Energie electrică
Energie regenerabilă
Evenimente
Exclusiv Logos Press
Export & Import
FinTech
Gaze naturale
Incidente
Infrastructură
Integrare europeană
Inteligență artificială
Investiții și piețe
Municipii
Oraș și regiuni
Piața IT
Piețe globale
Politică și economie
Prima pagină
Pro Business
Punct de vedere
Reforma teritorială
Retail & HoReCa
Sănătate
Societate
Sport și turism
Tehnologii și inovații
Turism
Articole
În noul episod al podcastului „Sensul banilor”, realizat de Banca Națională a Moldovei, guvernatoarea BNM, Anca Dragu, și reprezentanta Corporației Financiare Internaționale, Galina Cicanci, au discutat despre de ce abilitatea de a economisi devine fundamentul independenței personale, cum se formează disciplina financiară și ce rol joacă femeile și digitalizarea în acest proces.
În ciuda faptului că legislația țării privind criptomonedele este în curs de reglementare, tranzacțiile financiare bazate pe blockchain își fac loc în viața și practica moldovenească în diverse moduri.
Toamna acestui an a fost fructuoasă pentru previziunile privind dezvoltarea economică a țării. Au urmat actualizări atât din partea partenerilor internaționali – FMI, BM – cât și din partea experților locali. Toate manifestă un optimism prudent cu privire la depășirea stagnării. Cu toate acestea, ei sunt unanimi că nu trebuie să ne așteptăm la o creștere suficientă a redresării.
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 noiembrie, a decis în unanimitate să mențină rata de bază la nivelul actual, reducând totodată rezervele obligatorii pentru bănci
Forvis Mazars, partener internațional în domeniul auditului, impozitării și consultanței, a anunțat lansarea activităților sale în Republica Moldova în cadrul unui eveniment special intitulat „Simfonia noilor începuturi”. Evenimentul a avut loc pe 15 octombrie la Sala cu Orgă din Chișinău.
Experții remarcă faptul că problema în Moldova nu este atât lipsa banilor, cât incapacitatea de a-i utiliza. În raportul lor privind execuția bugetară în prima jumătate a anului 2025, experții de la Ministerul Finanțelor subliniază, de asemenea, acest lucru. Scăderea veniturilor din implementarea proiectelor cu finanțare internațională a devenit o tendință care se observă aproape lunar. Auditorii Camerei de Conturi (CC) confirmă, de asemenea, aceste afirmații.
Moldova va deveni membru cu drepturi depline al Spațiului unic de plăți în euro (SEPA) săptămâna viitoare. Acest lucru a fost declarat în cadrul unei întrevederi pe care Anca Dragu, președintele Băncii Naționale a Moldovei, a avut-o la Bruxelles cu Martin Verwey, directorul general al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene.
„Independența financiară începe cu o regulă simplă: jumătate din venituri se alocă pentru cheltuieli curente, aproximativ o treime – pe nevoi personale și, obligatoriu, cel puțin 20% sunt direcționate pentru economii. Dacă ai o rezervă financiară pentru cel puțin trei luni, ești liber să-ți alegi locul de muncă, nu ești legat de circumstanțe și îți poți permite o pauză între etapele dificile”, a declarat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei. Această idee a fost exprimată în cadrul noii ediții a podcastului „Sensul banilor” și a dat tonul întregii discuții: educația financiară astăzi nu este un cuvânt la modă, ci o condiție pentru supraviețuirea și dezvoltarea atât a individului, cât și a statului.
Chișinăul a găzduit Taxcon’25, cea mai mare conferință pe teme fiscale, în cadrul căreia autoritățile de reglementare, mediul de afaceri și experți internaționali au evaluat cursul fiscal al țării. În acest an, principalele subiecte au fost armonizarea impozitelor și accizelor cu legislația UE, digitalizarea administrației fiscale și impactul inteligenței artificiale asupra automatizării sistemelor fiscale. Pentru Moldova, care se află pe drumul către UE, aceste aspecte sunt de o importanță crucială: nu numai îndeplinirea cerințelor europene, ci și capacitatea de a susține creșterea economică depinde de modul în care țara își ajustează pârghiile fiscale.
Conform viziunii Ministerului de Finanțe, țara ar trebui să crească veniturile fiscale cu 10% anual în următorii trei ani. Ponderea impozitelor în PIB va crește de la 32,2 % în 2025 la 33,6 % în 2028. În același timp, componenta subvențiilor în veniturile bugetare va scădea treptat. Această tendință poate fi deja observată în execuția bugetară a anului curent și se va intensifica în anii următori.
Comuna Sireți (raionul Strășeni) intenționează să atragă 3 milioane de lei prin emiterea de obligațiuni pentru finanțarea reparației drumurilor. Valoarea unei obligațiuni este de 1.000 de lei. Aceasta este prima experiență de emitere a obligațiunilor proprii de către o localitate de nivel sătesc.
Totalul impozitului pe venit declarat de persoanele juridice rezidente în Republica Moldova pentru anul 2024 se ridică la 7,5 miliarde de lei. Datele sunt prezentate în raportul Serviciului Fiscal de Stat.
Tehnologiile pătrund puternic în toate sferele vieții sociale și economice. În același timp, dezvoltarea lor este atât de rapidă încât autoritățile nu au timp să le integreze în cadrul de reglementare și juridic. Noile instrumente de plată sunt deosebit de dificil de legalizat. Recent, guvernul a deschis porțile legislative cu privire la PayPal (și nu numai).
Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova există 1.446 de companii și 2.815 profesioniști care prestează servicii de contabilitate. Cifra de afaceri a pieței se ridică la 1.237 milioane de lei. Acestea sunt cele mai recente date ale BNS pentru 2023, care reprezintă numărul de companii implicate în contabilitate și consultanță juridică. Dar ele reflectă tendința generală, deoarece aceste servicii tind să se coreleze între ele.
După cinci luni de reducere metodică, rezervele valutare oficiale în iunie au fost suplimentate semnificativ – cu 221,49 milioane de euro. Ajutorul din partea UE a sosit. Cu toate acestea, mărimea „pușculiței” (5 070,24 milioane de euro) nu este încă la nivelul de la începutul anului (5 164,1 milioane de euro). Deși, după standardele general acceptate, rezervele sunt destul de suficiente pentru a servi drept „pernă de siguranță”. Dezbaterea – pentru ce și pentru cine – este încă aprinsă.
De ce nu folosim rezervele internaționale pentru a investi în dezvoltarea economică a țării? Această întrebare apare destul de des. Centrul analitic Expert grup a pregătit un comentariu detaliat pe această temă. Iată care sunt principalele sale teze.
Două cereri (de rambursare a TVA și de compensare) vor fi combinate într-un singur formular, iar limita de rambursare va fi majorată la 50%. Acestea și alte câteva modificări importante au fost incluse în proiectul de modificare elaborat de Ministerul Finanțelor. Vor fi aduse modificări la zece regulamente care reglementează aspectele fiscale și vamale ale întreprinderilor.
În timpul anilor de independență, în industria vinicolă din Moldova au apărut întreprinderi mijlocii (unele dintre ele au devenit chiar mari). În ultimii ani, au fost înființate multe întreprinderi mici și microîntreprinderi, deoarece a fost creat un cadru legislativ favorabil pentru ca vinificatorii amatori să devină profesioniști. Printre clienții maib, cea mai mare bancă din țară, sunt și ei destui. Ion Vrabie, directorul regional al maib și șeful HUB Sud, ne spune cum sunt tratați aceștia.
Nevoia de împrumuturi interne și posibilitatea de a răscumpăra instrumente costisitoare determină Ministerul de Finanțe să manevreze constant și să caute cele mai pragmatice abordări pentru a lucra cu obligațiunile guvernamentale. Politica de gestionare a datoriei publice pe piața internă, după cum cred experții, va proceda din necesar și suficient, răcind cererea de titluri de stat profitabile.
Sectorul vitivinicol nu este doar un sector important al economiei moldovenești, ci și parte a identității naționale. Sergiu Munteanu, Director Relații Clienți Corporativi, ne spune cum maib construiește parteneriate durabile cu cele mai importante crame din țară, ce soluții oferă companiilor mari și de ce clienții aleg maib.
