Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
În Republica Moldova a fost finalizată instalarea unui complex de echipamente pentru procesarea rapiței și producerea uleiului de rapiță, în cadrul fabricii de producere a uleiurilor vegetale Floarea Soarelui SA, a unuia dintre cele mai puternice obiective agroindustriale ale țării.

Moldova continuă să modifice cadrul de reglementare în sectorul construcțiilor, care este adus în conformitate cu prevederile Codului de dezvoltare urbană. Guvernul a elaborat un proiect de hotărâre de modificare a Regulamentului privind crearea și funcționarea ghișeului unic pentru eliberarea autorizațiilor pentru lucrările de construcție.

Moldova creează un cadru legislativ pentru a se asigura că 55% din deșeurile din construcții sunt reciclate în țară până în 2030. Acest lucru este în conformitate cu planurile Uniunii Europene de a se asigura că 90% din astfel de deșeuri sunt reciclate în statele sale membre până la acea dată.

Moldova va deveni membru cu drepturi depline al Spațiului unic de plăți în euro (SEPA) săptămâna viitoare. Acest lucru a fost declarat în cadrul unei întrevederi pe care Anca Dragu, președintele Băncii Naționale a Moldovei, a avut-o la Bruxelles cu Martin Verwey, directorul general al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene.

Alegerile s-au încheiat, pasiunile s-au calmat puțin. Au urmat procedurile „tehnice” de aprobare a mandatelor și de constituire a organelor parlamentare de conducere.

Outsiderul clasamentului Superligii – clubul de fotbal „Spartanii-Sportul” – a devenit liderul unor dezbateri aprinse în comunitatea fotbalistică despre oportunitatea prezenței în elita cluburilor cu situație financiară instabilă și rolul Federației Moldovenești de Fotbal (FMF). Motivul au fost declarațiile fostului președinte și director tehnic al clubului, șeful academiei Sportul, Viorel Cojocaru, care a acuzat noua conducere de „preluarea” clubului și investitorul străin de scheme frauduloase și evaziune fiscală. Reprezentanții clubului insistă că au dreptate.

În multe modele agroclimatice ale prezentului și viitorului apropiat, practic întregul teritoriu al Republicii Moldova aparține zonei de agricultură riscantă. Secetele frecvente și în continuă agravare duc la scăderea productivității terenurilor agricole, în timp ce prețurile ridicate la combustibil, îngrășăminte și produse fitosanitare reduc rentabilitatea producției agricole. În acest context, alegerea culturilor pentru rotația culturilor începe să joace un rol-cheie în agribusiness, fără alternative.

ProWein Düsseldorf rămâne una dintre cele mai importante și mai autoritare expoziții din industria vinurilor și băuturilor spirtoase din lume. Experții sunt unanimi: oricine dorește să aibă succes pe piața internațională ar trebui să meargă la Düsseldorf, deoarece aici se adună oamenii importanți din industrie.

Într-o eră a geopoliticii schimbătoare, planificarea strategică a multor țări implică exerciții imaginative pentru a-și consolida poziția în lume. În timp ce Rusia și China au avut un succes moderat în acest joc, eforturile Americii au avut deja efect de bumerang.

Prezentarea, amânată pentru perioada postelectorală, a indicatorilor statistici privind starea economiei în prima jumătate a anului a avut loc săptămâna aceasta. În liniște și fără scandaluri. De data aceasta – din gura directorului general al biroului de statistică, reales pentru al doilea mandat, Oleg Kara. Și, este necesar să spunem, „a sufla pe apă” a fost în zadar – asupra stărilor de spirit ale alegătorilor nu ar afecta. La fel cum nici acum nu afectează starea de spirit a celor de la conducere – ministrul Economiei și Digitalizării, Doina Nistor, a calificat rezultatele drept „încurajatoare” și și-a exprimat speranța într-o „creștere economică reparatorie la sfârșitul anului”.

Autoritățile intenționează ca, de la 1 ianuarie 2027, datele ajustate privind valoarea acestora, obținute ca urmare a unei reevaluări în masă, să fie aplicate pentru impozitarea proprietăților rezidențiale.

Nimeni nu știe câte clădiri abandonate și neterminate există în Chișinău. Planurile autorităților orașului de a le număra și de a impune un impozit progresiv nu au reușit până acum.
