În plus, oceanul este esențial pentru economia mondială. În 2023, comerțul cu bunuri și servicii legate de oceane a atins un nivel record de 900 de miliarde de dolari și, respectiv, 1,3 trilioane de dolari. Pescuitul întreține 600 de milioane de persoane (majoritatea în țările în curs de dezvoltare), iar piața biotehnologiei marine ar urma să ajungă la 6,4 miliarde de dolari până în 2025.
Oceanul este, de asemenea, important pentru durabilitatea planetei. Printr-o multitudine de procese, acesta joacă un rol de regulator al climei, absorbind aproximativ 25 % din emisiile antropice de dioxid de carbon, și de motor-cheie al biodiversității. Există însă tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește îndeplinirea de către ocean a acestor două funcții. În 2024, indicele de sănătate globală a oceanelor a scăzut brusc, cu scăderi notabile ale indicatorilor de habitat, ale abundenței speciilor, inclusiv ale celor mai cunoscute specii. În general, scorurile au scăzut în 187 din cele 220 de regiuni evaluate.
Cu toate acestea, nu totul este sumbru. Până la sfârșitul Conferinței ONU privind oceanele din iunie, 50 de țări ratificaseră deja Tratatul ONU privind marea liberă, iar alte 19 se angajaseră să facă acest lucru în acest an. Întrucât tratatul este foarte aproape de a deveni un acord obligatoriu (60 de țări trebuie să îl ratifice), am putea asista în curând la o creștere semnificativă a conservării mediului marin în apele internaționale.
Cu toate acestea, omenirea nu investește suficient în dezvoltarea durabilă a oceanelor. Grupul la nivel înalt privind economia sustenabilă a oceanelor (sau „Grupul privind oceanele”, format din 18 lideri de coastă) estimează că mai puțin de 1% din valoarea creată de oceane a fost investită în proiecte sustenabile prin filantropie sau asistență oficială pentru dezvoltare în ultimii zece ani.
Ce trebuie să se facă? „The Oceans Group” a identificat cinci priorități proprii: gestionarea durabilă a producției de fructe de mare, combaterea schimbărilor climatice, stoparea pierderii biodiversității, valorificarea șansei de a reconstrui economiile în urma șocurilor climatice și ale ecosistemelor și adoptarea unei abordări globale a guvernanței oceanelor.
În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește stabilirea mecanismelor de finanțare pentru aceste obiective. După cum arată experiența noastră la Deutsche Bank, normele de preevaluare a proiectelor s-au extins pentru a lua în considerare protecția oceanelor, în conformitate cu normele globale. Aceste norme includ „Principiile pentru finanțarea unei economii albastre durabile”, aprobate de ONU în 2018 pentru a sprijini realizarea obiectivului nr. 14 „Viața sub apă” din cadrul programului privind Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD nr. 14). În plus, Deutsche Bank a devenit prima bancă care a aderat la Ocean Risk Resilience Alliance (ORRAA) ca membru cu drepturi depline, precum și la angajamentul #BackBlue inițiat de alianță și susținut de ONU.
Aceste reguli directoare devin din ce în ce mai clare. De exemplu, Protocolul privind investițiile în oceane 2025 (inițiat de Pactul global al ONU și de Inițiativa financiară a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu) oferă o foaie de parcurs practică pentru a ajuta instituțiile financiare, asigurătorii și băncile de dezvoltare să gestioneze riscul oceanic și să găsească oportunități de investiții care vor sprijini activitatea privind ODD nr. 14.
Astfel de acorduri globale vor continua să modeleze reglementările interne, metodologia de evaluare a riscurilor și strategiile de investiții în sectorul financiar, contribuind la standardizarea definițiilor, la creșterea transparenței și la extinderea finanțării pentru o economie durabilă a oceanelor. În același timp, inovațiile financiare (inclusiv garanțiile de credit, finanțarea mixtă, agregarea proiectelor) vor contribui la creșterea atractivității investițiilor oceanice pentru capitalul tradițional.
Nu vreau să minimalizez importanța provocărilor care rămân. Multe proiecte oceanice sunt dificil de extins, iar propunerile și soluțiile de investiții rămân extrem de rare. În ciuda progreselor menționate mai sus, o serie de elemente ale principiilor actuale de investiții sunt greu de pus în practică, iar lipsa datelor rămâne o problemă gravă.
Cu toate acestea, resursele sunt disponibile, iar sistemul financiar dezvoltă instrumente de mobilizare a acestora pentru sănătatea oceanelor. Atunci când ne gândim la această activitate, merită întotdeauna să ținem cont de diferitele obiective pe care le pot avea potențialii investitori și de modul în care finanțarea durabilă a oceanelor ar putea contribui cel mai bine la atingerea acestora. În calitate de șef al departamentului Personal Banking din cadrul Deutsche Bank, știu că mulți investitori – privați și instituționali – își doresc să investească în oceane durabile. În crearea de soluții financiare inovatoare pentru acești clienți, începem adesea să colaborăm cu alți parteneri – bănci de dezvoltare interstatale și instituții financiare din țările în curs de dezvoltare.
Dar ce doresc cu adevărat investitorii de la investițiile în oceane durabile și cum putem răspunde cel mai bine așteptărilor lor? De obicei, aceștia doresc un randament vizibil: un impact în lumea reală (numit „impact”), cum ar fi conservarea coralilor, sau un randament financiar, sau o combinație a ambelor. Deși impactul poate fi măsurat separat, majoritatea investițiilor în oceane durabile combină impactul cu randamentul financiar și, prin urmare, ar trebui să fie posibilă evaluarea acestor investiții în ceea ce privește portofoliul global de investiții. În caz contrar, grupul potențialilor investitori în oceane se va restrânge – odată cu capacitatea noastră de a crește investițiile în oceane.
Inovația financiară poate juca un rol-cheie și mă aștept la evoluții semnificative în lunile și anii următori. Printre noile proiecte notabile de pe piața financiară se numără o colaborare între o organizație de mediu și o mare companie de asigurări la nivel mondial, care creează produse de asigurare pentru recifuri, și Centrul financiar Blue SEA al Băncii Asiatice de Dezvoltare, care ajută țările din Asia de Sud-Est să își structureze investițiile în economia albastră. Aș dori să menționez, de asemenea, compania de garanții albastre Nautilus. Aceasta a fost înființată în luna martie a acestui an de către alianța ORRAA și platforma Grupului de garantare a dezvoltării pentru a atrage capital privat prin garantarea investițiilor în șase sectoare-cheie ale economiei albastre, printre care producția durabilă de fructe de mare, protecția oceanelor și infrastructura albastră.
Importanța fondurilor oceanice existente și noi care atrag capital public și privat nu ar trebui, de asemenea, neglijată. După cum a demonstrat oferta de obligațiuni albastre de 300 de milioane de dolari realizată cu succes în aprilie de Korean Ocean Business Corporation (KOBC), dacă emitentul poate prezenta un caz convingător, investitorii răspund. Cheia constă în teze de investiții solide – combinate cu cooperarea între entitățile din sectorul public și privat.
Îmbunătățirea și extinderea finanțării albastre va necesita determinare, angajament și inovare continuă pentru a crea și instituționaliza soluții atractive pentru investiții. Finanțarea trebuie canalizată pentru a sprijini sănătatea oceanelor – aceasta este o necesitate incontestabilă pentru planetă și umanitate. Probabil că va trece mult timp până când oamenii vor înțelege pe deplin oceanul. Dar nu există niciun secret că trebuie să regândim și să îmbunătățim urgent modul în care finanțăm oceanele.
Claudio de Sanctis,
șef al departamentului Personal Banking și membru al Consiliului de administrație al Deutsche Bank.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
