Vadim Gumene
Măsura, care intră în vigoare astăzi, 9 aprilie, nu a făcut obiectul unei consultări multilaterale și a provocat o undă de șoc în comerțul internațional, accentuând temerile legate de un război comercial în toată regula.
Moldova este, de asemenea, supusă acestor taxe. Valoarea lor pentru țara noastră este de 31 %. Acestea sunt aplicate tuturor mărfurilor exportate în SUA. Această decizie ar putea avea un impact negativ asupra exporturilor moldovenești într-un moment în care economia națională se află tehnic în recesiune.
Vadim Gumene, consultant la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, a răspuns la principalele întrebări care se pun în legătură cu acțiunile administrației americane.
– Cum a fost stabilit acest tarif de 31% pentru produsele moldovenești?
– Potrivit administrației SUA, metodologia de stabilire a noilor tarife vamale se bazează pe „principiul reciprocității comerciale”. Aceasta ia în considerare barierele tarifare, netarifare și manipularea valutară. În esență, SUA susțin că au analizat tratamentul tarifar aplicat produselor americane de către fiecare stat partener. Și a stabilit tarifele în consecință, aplicând ulterior o reducere de 50 % a tarifului calculat.
Astfel, tariful reciproc calculat pentru Moldova este de 61 la sută, iar după aplicarea reducerii, acesta este redus la 31 la sută. Cu toate acestea, în mediul public există suspiciuni că la baza stabilirii tarifelor a stat, de fapt, doar deficitul comercial de mărfuri înregistrat de SUA cu alte state.
Metodologia sus-menționată a fost criticată pentru lipsa de transparență și caracterul arbitrar al criteriilor de „reciprocitate tarifară”, care ignoră principiile comerțului internațional, precum și dimensiunea și vulnerabilitatea economică a unor state precum Republica Moldova. În plus, această decizie a fost luată unilateral, fără consultări internaționale și analize economice riguroase, ceea ce contravine normelor Organizației Mondiale a Comerțului.
– Care sunt fluxurile comerciale dintreMoldova și SUA?
– Întrucât măsurile aplicate vizează reducerea deficitului comercial al SUA cu alte țări, majoritatea discuțiilor s-au axat tocmai pe datele statistice care caracterizează intensitatea relațiilor comerciale. Însă tocmai datele statistice privind importurile/exporturile de mărfuri au dat naștere la o serie de speculații și interpretări eronate cu privire la corectitudinea lor în deciziile tarifare ale SUA.
Există o discrepanță semnificativă între datele comerciale furnizate de fiecare țară. Astfel, exporturile moldovenești către piața americană în 2024 sunt de 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile americane din Moldova sunt de 142 de milioane de dolari. În mod similar, importurile moldovenești din SUA sunt de 135 de milioane de dolari, în timp ce exporturile americane către piața moldovenească sunt mult mai mici, de numai 54 de milioane de dolari în 2024.
Cu toate acestea, aceste statistici sunt exacte și prezentate de ambele țări în strictă conformitate cu metodologia ONU. Astfel de asimetrii în comerțul internațional cu bunuri sunt obișnuite în contextul globalizării economice, dar ar trebui tratate în consecință. Pot exista mai multe motive care influențează apariția acestor asimetrii. În cazul relațiilor moldo-americane, cel mai influent este reprezentat de particularitățile de prezentare a datelor statistice, unde importurile sunt raportate după „țara de origine”, iar exporturile după „țara ultimei destinații cunoscute” (care nu este echivalentă cu destinația finală). Prin urmare, din punctul de vedere al evaluării impactului măsurilor tarifare asupra comerțului, este recomandabil să se analizeze datele de import ale țărilor, deoarece măsurile de politică comercială sunt aplicate mai degrabă țării de origine a mărfurilor decât țării de expediere.
Pe baza particularităților statisticilor comerciale, am comparat importurile/exporturile celor două țări. Astfel, se observă diferențe semnificative în datele privind importurile în Moldova din SUA, care nu sunt reflectate pe deplin în statisticile americane. Acest lucru se datorează optimizării logisticii, atunci când importurile se fac prin hub-uri regionale (ex. UE). Iar apoi este livrat, printre altele, în Moldova (dar țara de origine a mărfurilor rămâne SUA).
–Ce ar trebui să facă Moldova în această situație?
– Decizia SUA de a impune o taxă de 31% asupra importurilor din Moldova reprezintă o provocare serioasă pentru economia țării noastre și pentru stabilitatea relațiilor comerciale bilaterale. În lipsa unei reacții rapide, există riscul ca țara noastră să devină o victimă colaterală a unei dispute comerciale globale în care nu avem nici influență, nici responsabilitate. Este imperativ ca guvernul să trateze această problemă ca o prioritate de politică externă și economică. Ar trebui mobilizate toate instrumentele diplomatice și comerciale disponibile, în special având în vedere deschiderea SUA de a purta discuții similare cu alți parteneri comerciali.
În același timp, este esențial ca Moldova să mobilizeze sprijinul partenerilor strategici (în special UE) pentru o abordare coordonată și bazată pe principii a politicii comerciale unilaterale a SUA, inclusiv în cadrul OMC. În paralel, comunicarea publică ar trebui să sublinieze angajamentul Moldovei față de comerțul liber și echitabil, evitând escaladarea diplomatică și comercială cu măsuri în oglindă (dat fiind că majoritatea importurilor sunt importuri pentru dezvoltare), dar protejând interesele exportatorilor locali.
