Corina Alexa, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a declarat că în ultimul an a fost făcut un salt palpabil în reforma fiscală. „Republica Moldova înregistrează progrese consistente în apropierea politicii fiscale de normele UE: patru acte au fost deja transpuse în acest an, alte cinci sunt planificate a fi transpuse până la sfârșitul anului, iar restul documentelor vor fi introduse în etape până în 2026. În paralel, se lucrează atât la segmentul accizelor, cât și la cel al TVA, iar procesul de armonizare în sine necesită analiză, evaluare constantă și implementare atentă. Este important să ținem cont de complexitatea reglementărilor și de impactul acestora asupra economiei. Prin urmare, ne aflăm într-un proces constant de analiză: politica fiscală este reorganizată treptat, în legătură cu noile priorități”.
Secretarul de stat a declarat că obiectivul principal al armonizării este de a face sistemul moldovenesc transparent, compatibil cu cel european și ușor de înțeles pentru investitori și contribuabili. Acest lucru presupune atât modificări tehnice în mecanismele de administrare, cât și ajustarea cotelor.
Importanța unei abordări logice a armonizării accizelor a fost subliniată de Dan Manolescu, fost secretar al Ministerului Finanțelor din România și președinte al Camerei Consultanților Fiscali din România. El a explicat că acest proces constă de obicei în două părți. Prima este cea a mecanismelor și procedurilor, care trebuie să fie pe deplin compatibile cu cele europene la momentul aderării. Aceasta este o cerință strictă: mecanismele naționale nu pot contrazice normele europene comune. A doua parte constă în atingerea unor niveluri minime ale ratelor pentru diverse taxe, inclusiv accize. Și aici, negocierile sunt posibile.
Potrivit lui Manolescu, fiecare țară își stabilește cota inițială chiar de la început, iar calendarul pentru atingerea ratei minime europene este discutat și convenit. „România a realizat odată astfel de negocieri: a permis să se evite șocurile de pe piață și să se dea timp întreprinderilor să se adapteze”, a remarcat expertul.
El a subliniat că este deosebit de important să se țină cont de categoriile sensibile de bunuri, cum ar fi produsele din tutun. O creștere bruscă a accizelor poate provoca o creștere a contrabandei și o scădere semnificativă a încasărilor bugetare. Este ceea ce s-a întâmplat în România în 2013, când creșterea prea rapidă a accizelor la tutun a dus la o scădere a veniturilor și la o creștere a pieței ilicite. Această lecție, potrivit lui Manolescu, ar trebui să fie luată în considerare de Moldova atunci când își construiește politica în materie de accize.
„Moldova poate solicita UE o prelungire a termenelor pentru atingerea ratelor minime, în special pentru categoriile cele mai sensibile. Acest lucru va permite realizarea treptată a reformei, păstrând stabilitatea pieței și reducând riscurile pentru buget. Astfel de negocieri sunt o practică normală pentru țările care aderă la UE și o parte importantă a pregătirii pentru integrare.”
Trebuie remarcat faptul că problema armonizării accizelor și TVA a devenit un subiect central în discuțiile Taxcon’25. Pentru Moldova, aceasta are o importanță nu doar fiscală, ci și strategică: nivelul prețurilor, încrederea întreprinderilor și, în special, încrederea investitorilor depind de ajustarea corectă a ratelor și mecanismelor. Creșterea prea bruscă a accizelor duce întotdeauna la creșterea cifrei de afaceri ilegale și la pierderi bugetare. Dacă procesul se prelungește prea mult, Moldova riscă să nu respecte termenul de aderare la UE și să piardă încrederea partenerilor săi. Prin urmare, găsirea unui echilibru între aceste riscuri este sarcina-cheie a Ministerului Finanțelor.
În același timp, a fost ridicată problema eficienței fiscale și a reducerii sectorului paralel. Alin Marius Andrieș, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza și fost secretar al Ministerului Finanțelor din România, a declarat că nivelul ridicat al economiei subterane rămâne una dintre principalele provocări pentru Republica Moldova. El a dat ca exemplu experiența României, unde țara s-a aflat într-o situație de deficit bugetar excesiv în 2019 și a devenit singurul stat UE aflat sub procedura specială a UE. Unul dintre motive a fost deficitul imens de TVA, care a ajuns la 30 % din veniturile potențiale în 2022. Reforma a inclus digitalizarea, creșterea transparenței și o revizuire a metodelor de control fiscal. „Ca urmare, am reușit să îmbunătățim colectarea impozitelor și să consolidăm sistemul financiar. Moldova poate utiliza aceste abordări dovedite și poate evita greșelile pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice și pentru a crea baza unei creșteri durabile”, a declarat el.
Modernizarea mecanismelor de administrare rămâne un subiect fierbinte. Astfel, Liviu Gheorghiu, partener Forvis Mazars România, a declarat că Republica Moldova se află doar la începutul drumului de digitalizare a sistemului fiscal și de implementare a regulilor privind prețurile de transfer. În următorii ani, companiile vor trebui să pregătească rapoarte detaliate privind prețurile de transfer și să fie pregătite pentru auditurile fiscale. Pentru a face acest proces transparent și a reduce conflictele, întreprinderile trebuie să studieze practicile internaționale și să se pregătească pentru noile cerințe.
„Instrumentele digitale pot nu numai să simplifice interacțiunea dintre întreprinderi și stat, dar și să reducă semnificativ riscurile de corupție”, a subliniat Gheorghiu. – Atunci când alegerea companiilor care urmează să fie inspectate este făcută de un sistem mai degrabă decât de un inspector, crește încrederea antreprenorilor și asigură condiții de concurență echitabile. Experiența României arată că o astfel de transformare durează ani de zile, dar efectul ei este evident. În același timp, graba poate duce la probleme grave – așa cum s-a întâmplat în Ucraina, unde digitalizarea fiscală a fost lansată prea repede. Acest lucru a provocat erori și eșecuri în sistem, mergând până la stoparea acestuia”.
O problemă separată este crearea unui climat investițional atractiv. Andrew Hill, consilier principal în domeniul politicii fiscale și al concurenței la AmCham EU, a subliniat că normele prea complexe sau în continuă schimbare descurajează investitorii și cresc costurile. El a citat exemplul UE, unde mecanismul de control al subvențiilor străine necesită resurse semnificative și o cooperare constantă între agențiile guvernamentale și întreprinderi. Dacă astfel de măsuri sunt introduse fără a se lua în considerare impactul asupra întreprinderilor, ele încetează să mai fie un instrument de dezvoltare și se transformă în bariere. „Reglementarea ar trebui să fie proporțională cu obiectivele. Acest lucru va consolida încrederea investitorilor și va face economia previzibilă”, a spus el.
Întâlnirea actuală dintre autoritatea de reglementare și mediul de afaceri a demonstrat: armonizarea sistemului fiscal nu este o cerință formală a UE, ci un proces complex de care depinde în mod direct viitorul economiei moldovenești. Digitalizarea, transparența, dialogul cu întreprinderile și capacitatea de a negocia cu Bruxelles-ul calendarul și traiectoria schimbărilor sunt factori-cheie. Deciziile privind TVA și accizele trebuie să fie calibrate și bazate pe date reale. Acesta este singurul mod în care Moldova va putea să își îndeplinească simultan obligațiile europene, să reducă piața paralelă și să creeze o bază durabilă pentru o economie sănătoasă.
