Consecințele pe termen scurt sunt deja inevitabile. Unele regiuni din SUA se vor confrunta cu penurii de bunuri importate, în special din Asia. În sens mai larg, cererea agregată va fi probabil redusă, deoarece aproape toți participanții la economie, inclusiv companiile, investitorii și gospodăriile, au adoptat o atitudine de expectativă în ceea ce privește investițiile și consumul. Acordul dintre China și SUA de a suspenda taxele prohibitive timp de 90 de zile este binevenit, dar nu elimină complet incertitudinea.
Aceasta nu înseamnă că taxele vamale ale lui Trump amenință America cu un dezastru instantaneu. Economia SUA nu este foarte dependentă de comerțul exterior: inclusiv sectorul serviciilor, importurile reprezintă doar 14 % din PIB, în timp ce exporturile depășesc 11 %. În plus, programul de dereglementare propus de administrația Trump (dacă va fi pus în aplicare efectiv) va contribui la stimularea creșterii economice prin generarea unui val de investiții interne într-o gamă largă de industrii și infrastructuri.
Și restul lumii ar putea scăpa, pe termen scurt, de cele mai grave efecte ale taxelor impuse de Trump. Ponderea economiei SUA în PIB-ul mondial este de până la 25 %, ceea ce înseamnă că este suficient de mare pentru a provoca perturbări pe scară largă, unele țări și regiuni fiind mai vulnerabile decât altele. Dar dacă alte țări (care reprezintă trei sferturi din economia mondială) continuă să facă comerț liber între ele (și, eventual, să impună taxe de retorsiune împotriva SUA), daunele ar putea fi atenuate semnificativ.
Fondul Monetar Internațional a preluat aceste estimări, preconizând că taxele vamale ale lui Trump vor avea cel mai mare impact asupra creșterii economice din SUA (-0,9%), urmate de Canada și China (-0,6%) și Japonia (-0,5%). FMI a preconizat, de asemenea, o pierdere de 0,5 % în Regatul Unit, dar fără a lua în considerare acordul-cadru comercial americano-britanic tocmai anunțat. În cele din urmă, se așteaptă ca cele mai mari țări din Europa continentală să piardă 0,3% sau mai puțin. Situația nu este ideală, dar nici nu este fatală.
Dar consecințele pe termen lung ale politicii tarifare a lui Trump par să fie mai grave – și mai previzibile. America, cu toate defectele sale, a fost considerată timp de decenii un actor global de încredere – în comerț, finanțe, politică externă, securitate. Acum nu mai este așa. Liderii politici și de afaceri sunt convinși că nu se mai poate conta pe SUA, așa că își actualizează strategiile de reziliență și securitate.
Europa crește dramatic cheltuielile pentru apărare ca răspuns la aparenta indiferență a administrației Trump față de preocupările de securitate ale aliaților de lungă durată ai Americii. De asemenea, multe țări vor diversifica schimburile comerciale, reducând dependența de SUA. Canada, de exemplu, negociază renegocierea „Acordului SUA-Mexic-Canada” (Trump l-a numit o mare victorie în timpul primului său mandat și acum dorește să îl schimbe), dar va extinde legăturile comerciale și de investiții și va reduce barierele interne în calea comerțului. O astfel de diversificare va schimba fundamental structura economiei mondiale.
Stabilitatea pe termen lung a economiei și a sistemului financiar al SUA a fost, de asemenea, pusă în pericol, deoarece administrația Trump slăbește bazele instituționale ale acestora. Acestea includ un angajament față de deschiderea contului de capital, precum și față de stabilitatea prețurilor și a bugetului; o Rezervă Federală care este imună la presiunile politice pe termen scurt; și un sistem de reglementare care aplică regulile în mod echitabil actorilor străini și naționali, precum și soluționarea litigiilor dintre aceștia. Dacă aceste tendințe continuă, fluxurile de investiții străine ar putea începe să ocolească SUA, în contradicție directă cu obiectivele declarate ale lui Trump.
Perspectivele pe termen lung ale Americii ar putea suferi o altă lovitură: talentele științifice și tehnice de vârf ar putea dori să plece în alte țări, deoarece administrația Trump anulează finanțarea cercetării fundamentale și aplicate în știință și tehnologie din cauza relațiilor tensionate cu universitățile pe care le acuză de prejudecăți de stânga. Datele complete privind acest nou „exod al creierelor” nu sunt încă disponibile, dar dovezile anecdotice sugerează că numărul oamenilor de știință care trimit CV-uri în Europa și Asia este în creștere. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat direct acestor oameni de știință, invitându-i să se stabilească în Europa.
Un alt domeniu în care politicile administrației Trump vor avea consecințe pe termen lung: guvernanța globală. Da, organizațiile și mecanismele multilaterale aveau nevoie de reînnoire cu mult înainte ca Trump să apară pe scena politică. Dar, în timp ce Trump ar fi probabil fericit să scape de ele cu totul pentru înțelegerile sale bilaterale, liderii altor țări dezvoltate, precum și aproape toate țările în curs de dezvoltare, rămân angajați față de o versiune practică și adaptabilă a multilateralismului (cel puțin în principiu).
Acest lucru înseamnă că munca de construire a unui nou sistem mai complex de multilateralism (unul care ia în considerare dezvoltarea durabilă, comerțul digital, comerțul cu servicii și intersecția dintre politica economică și securitatea națională) va continua, deși fără participarea activă a SUA. În locul Americii, UE și marile țări în curs de dezvoltare, în special China, vor prelua conducerea. Având în vedere dependența țărilor asiatice de comerțul cu China, un astfel de sprijin colectiv este necesar pentru a preveni fragmentarea sistemului comercial mondial în blocuri regionale.
Rolul important al Americii în acordurile de securitate asiatice va complica acest proces, dar nu va opri evoluția sistemului multilateral – și declinul influenței SUA. Pierderea de influență va continua chiar dacă America decide să revină în colectivul global în viitor.
Administrația Trump sădește confuzie și incertitudine și este de înțeles de ce accentul este pus pe perturbările actuale, pe termen scurt. Cu toate acestea, consecințele pe termen lung ale unora dintre deciziile administrației Trump sunt susceptibile de a fi mai semnificative și mai grave – iar remedierea este probabil posibilă doar parțial.
Michael Spence
economist laureat al Premiului Nobel, profesor emerit de economie
și fost decan al Graduate School of Business de la Universitatea Stanford.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
