Cu toate acestea, autorii raportului și rapoartele de presă referitoare la raport au trecut cu vederea un aspect esențial: perturbările care vor urma nu vor fi neutre din punct de vedere al genului. Conform Biroului de Statistică a Muncii (BLS) din SUA, femeile sunt majoritare în aproximativ 60% din ocupațiile enumerate.
IA este pe cale să lase pe toată lumea fără pâine, dar femeile vor fi probabil primele și cele mai rapid deposedate de pâinea lor de către această tehnologie. În anii 1980, apariția computerelor a lăsat fără loc de muncă multe secretare și operatori de introducere a datelor (locuri de muncă ocupate în principal de femei), iar astăzi, noul val de automatizare ar putea afecta în mod disproporționat femeile lucrătoare. Un nou studiu al Organizației Internaționale a Muncii arată că, în țările cu venituri ridicate, femeile sunt de trei ori mai predispuse decât bărbații să își vadă locurile de muncă automatizate.
Revoluția informatică servește drept exemplu de precauție. Multe dintre femeile care și-au pierdut locurile de muncă din cauza acestei revoluții în anii ’80 nu și-au mai revenit niciodată din această lovitură. Acestea fie au trecut la locuri de muncă mai prost plătite (de obicei în sectorul serviciilor sau al îngrijirii) după o lungă perioadă de șomaj, fie au renunțat definitiv la forța de muncă. BLS a urmărit soarta lucrătorilor care erau atunci șomeri, iar constatările sunt izbitoare: femeile erau de două ori mai predispuse decât bărbații să părăsească piața muncii.
Femeile se află deja într-o situație economică mai proastă decât bărbații ( câștigă mai puțin, dețin mai puțin și se pensionează cu mai puține economii), astfel încât autoritățile trebuie să se pregătească pentru faptul că IA va afecta mai puternic locurile de muncă ale femeilor și să elaboreze măsuri pentru a atenua această lovitură.
În elaborarea acestor măsuri, autoritățile ar trebui să își amintească faptul că, în anii 1980, nu toate secretarele, operatorii de introducere a datelor și dactilografele au avut de suferit în mod egal: femeile care au fost capabile să se adapteze la noile tehnologii și să dobândească noi competențe s-au descurcat mai bine.
Să lăsăm deoparte – pentru moment – problema pierderii semnificației conceptului de „upkilling” într-o eră în care se așteaptă ca inteligența artificială să depășească inteligența umană. În schimb, să presupunem că va exista un fel de perioadă de tranziție în care situația va fi mai bună pentru lucrătorii cu competențe în domeniul IA decât pentru cei fără. Barometrul Global AI Workplace publicat de PwC arată că lucrătorii cu competențe în domeniul IA vor primi o primă salarială de 56 % în 2025, cu mult peste prima de 25 % raportată cu un an înainte.
Cu alte cuvinte, dacă nu vrem ca femeile lucrătoare să devină primele victime colaterale ale IA, trebuie să ne străduim să ne asigurăm că acestea stăpânesc pe deplin noua tehnologie – sau cel puțin în aceeași măsură ca omologii lor de sex masculin.
În prezent, un număr aproximativ egal de femei și bărbați utilizează ChatGPT pentru uz personal, dar la locul de muncă există o diferență izbitoare între sexe. Conform unui sondaj recent efectuat în rândul lucrătorilor din SUA, 36% dintre bărbați utilizează zilnic inteligența artificială generativă la locul de muncă, însă numai 25% dintre femei o fac. De asemenea, se raportează că 47% dintre bărbați, dar numai 39% dintre femei, folosesc cu încredere tehnologia la locul de muncă.
Această disparitate se datorează probabil faptului că femeile sunt mai preocupate de utilizarea activă a IA decât bărbații. Așadar, este un scepticism sănătos pe care ar trebui să îl avem cu toții. Dar există și un alt motiv: companiile investesc mai mult în îmbunătățirea competențelor în materie de inteligență artificială ale angajaților bărbați decât ale femeilor. Într-un sondaj global realizat anul acesta de Randstad pe 12 000 de profesioniști, 41% dintre bărbați au declarat că angajatorul lor le oferă acces la inteligența artificială, însă numai 35% dintre femei au făcut acest lucru. În plus, 38% dintre bărbați au afirmat că li s-a oferit posibilitatea de a dobândi competențe în domeniul IA, în timp ce procentul femeilor a fost de 33%.
A fi mai puțin susceptibil de a utiliza noile tehnologii și a fi mai puțin susceptibil de a le utiliza este o combinație periculoasă pentru lucrătoarele de sex feminin, mai ales în condițiile în care companiile solicită din ce în ce mai mult „competențe în domeniul IA” atunci când decid pe cine să păstreze și să promoveze.
Dacă nu sunt controlați, angajatorii se confruntă cu riscuri juridice. În Regatul Unit, politicile de ocupare a forței de muncă care dezavantajează în mod sistematic femeile (iar reducerea șanselor acestora de a dobândi competențe în domeniul IA se încadrează în definiție) pot fi considerate – în temeiul Legii privind egalitatea din 2010 – discriminare indirectă pe criterii de sex. Și acest lucru este valabil chiar și în cazurile în care întreprinderea nu a intenționat să discrimineze pe nimeni. În conformitate cu această lege (și cu legi similare din alte țări), rezultatul este cel care contează, nu intenția.
Norina Herz,
Profesor Emerit la Laboratorul de Politici de la University College London
University College London (UCL Policy Lab), unde conduce cercetarea în domeniul IA.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
