Tatiana Shevchuk
LP: – Doamnă Șevciuc, controlul corectitudinii gestionării finanțelor publice nu este o sarcină ușoară și nu întotdeauna una recunoscătoare. Care este secretul autorității organului suprem de audit?
– Sunt de acord că misiunea de control asupra eficienței utilizării resurselor statului este deseori dificilă și tensionată atunci când este vorba de probleme dureroase care trebuie rezolvate în interesul binelui comun.
Ca parte a activităților noastre de audit, identificăm riscurile care pot conduce la pierderi financiare sau la utilizarea ineficientă a resurselor. În același timp, formulăm recomandări și monitorizăm punerea lor în aplicare, contribuind astfel la eliminarea erorilor, la consolidarea responsabilității autorităților publice, a disciplinei lor financiare și manageriale.
Este întotdeauna dificil să recunoști greșelile. Dar atunci când un auditor acționează nu ca un judecător, ci ca un asistent calificat, arată cauzele și efectele, calea spre eficiență, el este întotdeauna ascultat. Secretul constă în acest lucru, precum și în caracterul apolitic și independent al instituției supreme de audit, care joacă un rol crucial în susținerea statului de drept și a democrației.
LP: – De ce este atât de important ca auditul public extern să fie independent și apolitic?
– Independența și caracterul apolitic stau la baza credibilității Curții de Conturi. Controlul este efectuat pe baza legii, a standardelor profesionale și a probelor de audit, fără influențe politice, presiuni externe sau interese personale.
Independența garantează obiectivitatea și imparțialitatea constatărilor, concluziilor și recomandărilor Curții de Conturi. Numai în astfel de condiții cetățenii, Parlamentul și autoritățile statului pot fi siguri că evaluările noastre reflectă realitatea, servesc interesul public și nu favorizează persoane sau grupuri.
Cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizați banii contribuabililor. resursele colectate prin impozite și taxe. Auditul extern le oferă această asigurare. Publicarea rapoartelor și prezentarea faptelor asigură transparența și creează premisele răspunderii în caz de nereguli.
Parlamentul, mass-media și societatea civilă pot utiliza rezultatele auditului pentru a evalua politicile publice și pentru a solicita măsuri corective. În acest fel, auditul public extern contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile publice și la buna funcționare a democrației.
LP: – Ce tipuri de audit sunt cele mai eficiente în protejarea interesului public?
– Toate tipurile de audit sunt importante și se completează reciproc. Auditurile financiare verifică exactitatea situațiilor financiare și legalitatea tranzacțiilor. Auditurile de conformitate evaluează conformitatea cu cadrul de reglementare, normele și procedurile aplicabile.
Cu toate acestea, auditurile de performanță au o valoare deosebită în protejarea interesului public, deoarece analizează dacă resursele au fost utilizate eficient, economic și cu rezultate concrete pentru cetățeni.
Acest tip de audit răspunde la întrebări importante: dacă politicile publice își ating obiectivele și dacă investițiile publice au efectul scontat. Auditurile de performanță oferă, de asemenea, o perspectivă asupra impactului real al cheltuielilor publice asupra creșterii bunăstării publice și ajută factorii de decizie să îmbunătățească politicile.
LP: – Care este contribuția Curții de Conturi la procesul de aderare a Republicii Moldova la UE?
– Susținerea parcursului de integrare europeană a țării este una dintre prioritățile strategice ale instituției. Contribuția noastră vizează, în primul rând, armonizarea sistemului național de audit public extern cu standardele, principiile și bunele practici ale UE, astfel încât managementul finanțelor publice să corespundă cerințelor europene.
Curtea de Conturi participă activ la mecanismele naționale de coordonare a procesului de aderare, fiind reprezentată în mai multe grupuri de lucru din cadrul Clusterului 1 „Valori fundamentale”. Participăm la Grupul de lucru privind reforma administrației publice relevant pentru criteriul politic, precum și la Grupul de lucru privind capitolul 32 „Controlul financiar” și capitolul 18 „Statistica”. În același timp, contribuim la ordinea de zi a grupurilor de lucru privind capitolele 33 „Dispoziții fiscale” și 22 „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”, domenii strâns legate de disciplina fiscală și utilizarea fondurilor publice.
În general, rolul Curții de Conturi în procesul de aderare nu se limitează la aspectele tehnice, ci este legat de consolidarea culturii responsabilității și transparenței în sectorul public. Prin audituri, recomandări și angajament instituțional activ, contribuim la construirea unui sistem european de guvernanță.
LP: – În contextul cerințelor UE, ce ajustări prioritare considerați necesare pentru a consolida auditul public extern?
– Prioritățile sunt consolidarea independenței financiare și a capacității instituționale a Curții de Conturi, modernizarea cadrului de reglementare și digitalizarea proceselor de audit. De asemenea, este esențial să se sporească transparența și accesul public la informații privind gestionarea resurselor publice.
Alinierea legislației naționale, inclusiv în domeniul achizițiilor publice și al gestionării financiare, la standardele europene va contribui la o utilizare mai eficientă a fondurilor și va reduce riscurile de fraudă sau de utilizare ineficientă a resurselor.
LP: – Există noi inițiative pentru a face rapoartele de audit mai accesibile publicului?
– Da, Curtea de Conturi acordă din ce în ce mai multă atenție modului în care rezultatele activităților de audit sunt comunicate publicului larg, pornind de la convingerea că transparența nu înseamnă doar publicarea rapoartelor, ci și înțelegerea lor de către cetățeni.
În acest sens, dezvoltăm treptat formate de prezentare mai ușor de utilizat, adaptate diferitelor straturi ale societății. Astfel, pe lângă rapoartele complete cu un conținut mai tehnic, destinate în special autorităților și profesioniștilor, ne străduim să elaborăm rapoarte de sinteză, rezumate și materiale explicative care să evidențieze principalele constatări într-un mod clar și accesibil.
Aceste materiale sunt concepute pentru a explica nu numai „ce nu a funcționat”, ci și de ce este important pentru cetățeni și care sunt consecințele. Camera de Conturi consolidează, de asemenea, dialogul cu publicul prin prezentări publice ale rapoartelor de audit, prin angajarea continuă cu mass-media și cu societatea civilă.
O altă sarcină importantă este utilizarea canalelor digitale, inclusiv a site-ului web al instituției și a rețelelor de comunicare. Ca parte a acestor activități, clarificăm rolul instituției prin clarificarea aspectelor de interes public.
LP: – În ce măsură poate auditul public extern să prevină frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor publice?
– Prevenirea infracțiunilor este obiectivul nostru. Auditul extern trimite un semnal clar că gestionarea fondurilor publice este evaluată în mod obiectiv, ceea ce are un efect preventiv important asupra comportamentului autorităților și factorilor de decizie din organismele publice.
Este important nu numai să detectăm o încălcare care a avut deja loc, ci și să o prevenim. Acest lucru se realizează prin identificarea „slăbiciunilor”, sistemice și accidentale, a procedurilor inadecvate și a altor deficiențe. Recomandările noastre vizează, de obicei, abordarea cauzelor profunde și prevenirea încălcărilor similare. Cheia aici este monitorizarea recomandărilor și a măsurii în care acestea sunt puse în aplicare.
Această abordare încurajează respectarea legii și responsabilizarea conducerii instituțiilor publice. Publicitatea raportului de audit servește, de asemenea, acestui scop. Publicitatea problemelor creează presiune și descurajează practicile neloiale.
LP: – Care sunt principalele sarcini ale Curții de Conturi în perioada 2025-2026?
– Sarcinile noastre sunt determinate atât de schimbările continue din sectorul public, cât și de noile cerințe internaționale și europene. Una dintre cele mai importante provocări rămâne accesul la date complete, exacte și oportune furnizate de organizațiile auditate. Calitatea și disponibilitatea acestor date sunt esențiale pentru audituri relevante și bazate pe probe, iar absența lor poate afecta profunzimea și rapiditatea analizelor de audit.
O altă provocare importantă este modernizarea infrastructurii IT și a instrumentelor digitale utilizate în procesul de audit. Digitalizarea administrației publice, creșterea volumului de date și complexitatea sistemelor informatice necesită adaptarea metodelor de audit, precum și utilizarea unor soluții moderne de analiză a datelor. Acest proces necesită investiții, resurse adecvate și dezvoltarea competențelor tehnice ale auditorilor.
În același timp, Curtea de Conturi trebuie să gestioneze riscuri din ce în ce mai complexe atât la nivel central, cât și local, inclusiv în domenii sensibile precum achizițiile publice, investițiile mari, întreprinderile de stat și programele cu finanțare externă. Utilizarea sporită a fondurilor europene și a altor instrumente financiare internaționale consolidează nevoia de audit eficient și foarte specializat.
Consolidarea competențelor profesionale ale auditorilor este o prioritate constantă. Este necesar să se dezvolte competențe în domeniul auditului performanței pentru a răspunde așteptărilor crescute ale Parlamentului, ale partenerilor de dezvoltare și ale societății. Formarea continuă și schimbul de experiență internațională sunt esențiale în acest sens.
Nu în ultimul rând, comunicarea eficientă a rezultatelor auditului este la fel de importantă. Curtea de Conturi trebuie să explice cetățenilor constatările tehnice și analizele complexe într-un mod clar, relevant și ușor de înțeles, fără a pierde etica profesională și rigoarea faptelor. Reușita în acest sens contribuie în mod direct la îmbunătățirea eficacității activității de audit și la consolidarea încrederii publice în instituție.
LP: – Vă mulțumesc foarte mult pentru interviu!
Tatiana Șevciuk: Auditul extern de stat este unul dintre cei mai importanți piloni ai gestionării responsabile și eficiente a resurselor statului. Mesajul meu este un apel la responsabilitate comună! Fiecare leu cheltuit corect și fiecare decizie bazată pe informații fiabile contribuie la stabilitatea, încrederea și viitorul european al Republicii Moldova.
