Din păcate, nu am fost surprins. Cu câteva zile mai devreme, fostul lider al Proud Boys, Enrique Tarrio, și alți rebeli care au fost grațiați de președintele Donald Trump pentru infracțiuni legate de atacul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021 au fost lăudați ca eroi la Conferința de acțiune politică conservatoare (CPAC), principala adunare a mișcării lui Trump Make America Great Again (MAGA). Unul dintre ei chiar s-a lăudat acolo:„Suntem ca niște zei„.
În calitate de antropolog care studiază violența politică, văd aceste evenimente ca pe un semn că SUA are probleme serioase. În carteaIt Could Happen Heredin 2021, am scris că, atunci când oamenii răuvoitori încep să se simtă puternici, riscul de violență motivată politic crește. Această amenințare a devenit și mai clară la 14 iunie, când Vance Bolter, un susținător al lui Trump, a împușcat doi parlamentari democrați din Minnesota și pe soții acestora, ucigând-o pe președinta Camerei Reprezentanților a statului, Melissa Hortman, și pe soțul acesteia. Autoritățile au găsit ulterior în mașina lui Bolter o listă cu numele a 45 de politicieni democrați.
Această creștere a violenței politice se datorează a patru factori-cheie. În primul rând, deși Trump se autointitulează președintele „legii și ordinii”, el a promovat o cultură a impunității. Nu este vorba doar de faptul că este un infractor condamnat, cu trei dosare penale restante care au fost fie respinse, fie suspendate după realegerea sa. Cu mult înainte de toate acestea, el a făcut celebra declarație: „Aș putea să stau în mijlocul Fifth Avenue și să împușc pe cineva și nu aș pierde niciun alegător”.
Al doilea factor este reprezentat de actele anterioare de violență politică care cresc riscul unor violențe viitoare. După cum am explicat în It Could Happen Here, SUA are o lungă istorie de violență politică din care se pot trage anumite concluzii. Cu toate acestea, chiar și evenimentele recente oferă numeroase motive de îngrijorare.
Principala vină îi aparține lui Trump. Înainte de insurecția din 6 ianuarie, el a contestat integritatea alegerilor și le-a ordonat în mod deschis Proud Boys (și, prin extensie, restului extremiștilor de extremă dreapta) să „steadeoparte„. Ca și alți experți de la acea vreme, am avertizat că riscul de violență în SUA era foarte ridicat. Deși arestarea, la 7 octombrie 2020, a membrilor unui grup care intenționa să o răpească pe guvernatorul statului Michigan, Gretchen Whitmer, și atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie au fost pline de dramatism, acestea nu au fost neașteptate.
Pe măsură ce se apropie alegerile din 2024, amenințarea violenței a crescut din nou. Trump însuși a fost aproape ucis la un miting în Pennsylvania la 13 iulie, amenințările la adresa funcționarilor electorali au crescut și mulți s-au temut că rezultatele contestate ale alegerilor vor duce la o nouă revoltă (însă aceste temeri și-au pierdut importanța după victoria lui Trump).
În al treilea rând, societatea americană rămâne profund divizată. După ce am cercetat cultura politică americană, știu pe pielea mea ce înseamnă polarizarea, deoarece atât oamenii de stânga, cât și cei de dreapta demonizează adesea cealaltă parte ca fiind autoritară, prezentând politica într-o manieră apocaliptică „ori noi, ori ei”.
Aceste date subliniază cât de toxică și durabilă a devenit polarizarea în SUA. Aproape jumătate dintre americani îi consideră pe cei de pe partea opusă a spectrului politic drept „răi fără echivoc”, iar o proporție și mai mare de democrați și republicani se caracterizează reciproc drept oameni„necinstiți, imorali și care nu sunt dispuși să asculte o opinie diferită„. Aproximativ 80 % dintre adulții americani sunt îngrijorați de violența politică, iar 40 % cred că țara se îndreaptă către un război civil.
În cele din urmă, riscul de violență politică tinde să crească în timpul perioadelor de turbulență, în special atunci când legitimitatea alegerilor este contestată sau când instituțiile democratice sunt slăbite. Ambele condiții au fost îndeplinite în ajunul insurecției din 2021 și sunt îndeplinite și astăzi.
Trump face o campanie agresivă pentru a consolida puterea executivă. De la revenirea la Casa Albă, el a încercat să scape de orice limitare a puterii prezidențiale, printre care independența judiciară, societatea civilă, libertatea academică, neutralitatea funcției publice, libertatea presei și chiar libertățile civile de bază.
Ca urmare, America a devenit un butoi cu pulbere. Când și unde ar putea lovi următorul potențial asasin nu poate fi decât ghicit. Dar un lucru este sigur: riscul de violență politică va crește înainte de alegerile intermediare din 2026 și poate atinge niveluri de criză înainte de alegerile prezidențiale din 2028.
Există o modalitate simplă de a reduce acest risc: Trump poate alege să unească mai degrabă decât să dezbine. Sondajele arată că majoritatea americanilor doresc reducerea căldurii politice. Din păcate, este mult mai probabil ca Trump, care a ajuns la putere pe o platformă populistă de temeri și nemulțumiri (în mare parte de culoare rasială), să continue să alimenteze focul diviziunii, menținând ridicat riscul de violență politică.
Alex Hinton,
Profesor de antropologie, director al Centrului pentru studiul genocidului și al drepturilor omului (CGHR),
Director al Programului UNESCO de prevenire a genocidului la Universitatea Rutgers.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
