Totul pare să facă parte dintr-o strategie mai amplă de distrugere a 250 de ani de constrângeri instituționale. Administrația Trump încalcă tratatele internaționale, ignoră conflictele de interese, demontează mecanismele de control și echilibru și refuză să aloce fonduri aprobate de Congres. Administrația nu se angajează în dezbateri politice; pur și simplu ignoră statul de drept.
Dar o taxă îi place lui Trump: taxele pe importuri. El pare să creadă că străinii plătesc factura, furnizând bani care permit reduceri de taxe pentru miliardari. Și pare să creadă că taxele vor ajuta la eliminarea deficitului comercial și vor aduce industria înapoi în SUA. Nu contează că taxele sunt plătite de importatori, crescând prețurile interne, și vin în cel mai prost moment posibil – America abia începe să își revină după un vârf al inflației.
Iată câteva noțiuni macroeconomice de bază: deficitul comercial multilateral corespunde diferenței dintre economiile interne și investițiile interne. Prin reducerea impozitelor pentru miliardari, Trump nu va face decât să crească această diferență, deoarece deficitul bugetar reduce economiile naționale interne. De aceea – ce ironie – măsuri precum reducerea impozitelor pentru miliardari și corporații cresc deficitul comercial.
Încă de pe vremea lui Ronald Reagan, conservatorii au susținut că reducerile de taxe se plătesc singure prin stimularea creșterii economice. Dar acest lucru nu s-a întâmplat în timpul lui Reagan și nu s-a întâmplat nici în timpul primului mandat al lui Trump. Studiile empirice confirmă: reducerile de impozite pentru cei bogați nu au niciun efect vizibil asupra creșterii economice sau a șomajului, dar cresc instantaneu și permanent inegalitatea veniturilor. Propunerea de prelungire a Tax Cuts and Jobs Act din 2017 (cea mai mare reducere a impozitului pe profit din istoria Statelor Unite) va crește datoria națională a Americii cu 37 000 de miliarde de dolari în următorii 30 de ani, dar nu va produce redresarea economică promisă.
Trump crește, de asemenea, deficitul comercial la nivel microeconomic. Faptul este că America a devenit o economie a serviciilor. Principalele sale exporturi sunt, printre altele, turismul, educația și serviciile medicale. Dar Trump le afectează sistematic. Ce turist, student sau pacient ar dori să vină în SUA știind că ar putea fi reținut arbitrar la frontieră și ținut în detenție timp de săptămâni? Slăbirea principalelor universități americane, anularea arbitrară a vizelor pentru studenți, anularea finanțării cercetării – toate acestea au un impact extrem de negativ asupra sectoarelor cruciale ale economiei.
Abordările greșite din punct de vedere strategic ale lui Trump lovesc țara cu un bumerang. China ripostează deja, este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Americii și depinde în mod critic de importurile chinezești. Temerile legate de apariția stagflației – creșterea inflației combinată cu o economie stagnantă – au prăbușit piețele de acțiuni și obligațiuni. Și toate acestea sunt doar începutul.
Datorită lui Ilon Musk și a Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE), veniturile fiscale ar putea scădea cu peste 10 % în acest an din cauza slăbirii controalelor guvernamentale. Reducerea Serviciului de Venituri Interne (IRS) din SUA cu aproximativ 50 000 de persoane va duce la un deficit de venituri de 2 400 de miliarde de dolari în următorii zece ani (prin comparație, dispozițiile Legii privind reducerea inflației, care au fost concepute pentru a consolida IRS, au fost proiectate pentru a crește veniturile guvernului cu 637 de miliarde de dolari). Avem în față un program clar: nu doar reducerea ratelor de impozitare pentru cei bogați, ci și relaxarea controalelor privind plata acestora.
Într-o lume în care capitalul și bogații pot traversa liber frontierele, cooperarea internațională este singura modalitate prin care statele pot garanta impozitarea echitabilă a companiilor multinaționale și a super-bogaților. În aceste condiții, acțiuni precum oprirea colectării datelor privind beneficiarii efectivi, tolerarea piețelor anonime de criptomonede, retragerea din procesul de elaborare a unei noi convenții fiscale a ONU și a unui impozit minim global indică un efort conștient: desființarea sistemului multilateral împotriva evaziunii fiscale și a spălării banilor. Prin„pauza” aplicării Legii privind practicile de corupție în străinătate, SUA au semnalat că nici măcar mita și delapidarea nu îi deranjează.
Asistăm la o încercare evidentă a lui Trump, Musk și a prietenilor lor miliardari de a construi capitalismul după modelul zonelor fără lege din lumea offshore. Aceasta nu este doar o revoltă fiscală, ci un atac la scară largă împotriva oricăror legi care amenință acumularea extremă de bogăție și putere.
Acest lucru este evident în special în sprijinul lor pentru criptomonede. Creșterea explozivă a schimburilor nereglementate de criptomonede, a cazinourilor online și a platformelor de pariuri alimentează creșterea economiei ilegale globale. Sub Trump, Departamentul Trezoreriei a ridicat sancțiunile și reglementările pentru platformele care ascund tranzacțiile. Trump a semnat chiar un ordin executiv prin care a creat o „rezervă strategică de criptomonede” și a organizat primul summit al criptomonedelor la Casa Albă. Senatul SUA nu rămâne în urmă: nu a aprobat reglementările care ar impune platformelor de criptomonede să identifice utilizatorii și să îi raporteze autorităților.
Ideea criptomonedelor este una singură: secretul. Avem monede minunate – dolarul, yenul, euro și așa mai departe. Și avem platforme de tranzacționare eficiente pentru a cumpăra bunuri și servicii. Cererea pentru criptomonede este determinată de dorința de a ascunde banii. Persoanele implicate în activități dezonorante, inclusiv spălarea banilor și evaziunea fiscală, nu doresc ca faptele lor să fie ușor de urmărit.
Restul lumii nu poate sta cu mâinile în sân și să privească. Știm că cooperarea globală funcționează. Un exemplu în acest sens a fost impozitul minim global pe profiturile companiilor multinaționale (15 %) pe care îl introduc în prezent peste 50 de țări. Anul trecut, sub conducerea Braziliei, a apărut un consens în cadrul G20 conform căruia super-bogații ar trebui să plătească o parte echitabilă.
Combaterea inegalității extreme prin cooperare internațională și organizații incluzive reprezintă o alternativă reală la creșterea autoritarismului. Autoizolarea Americii oferă o șansă de a reconstrui globalizarea pe o bază cu adevărat multilaterală – un grup de țări G-minus-unu pentru secolul XXI.
Joseph Stiglitz,
fost economist șef al Băncii Mondiale și președinte al Consiliului de consilieri economici al președintelui SUA.
Joseph Stiglitz, fost economist șef al Băncii Mondiale și președinte al Consiliului de consilieri economici al președintelui SUA, în prezent profesor la Universitatea Columbia și laureat al Premiului Nobel pentru Economie.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
