Moldova importă, în mod tradițional, mult mai multe bunuri și servicii decât exportă. Iar capitalul fuge din Moldova „cu toată viteza”. Nici măcar o ușoară reducere a deficitului balanței de plăți în primul trimestru al anului 2026 nu a reușit să îmbunătățească raportul Băncii Naționale a Moldovei privind situația economică.
Datoria externă a Moldovei depășește 10,5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 58% din PIB, pe fondul unui deficit profund și persistent al contului curent și al balanței comerciale. Presiunea a crescut cu 1,9 puncte procentuale.
Afirmația conform căreia Moldova „datorează lumii mai mult decât are” reflectă deficitul cronic al balanței de plăți: de mulți ani, țara importă mult mai multe bunuri decât exportă, compensând această diferență prin împrumuturi externe, credite și ajutor financiar.
În ciuda formulării îngrijorătoare, economia moldovenească se ferește de default datorită remitențelor, care acoperă parțial deficitul de valută din țară, și refinanțării constante din partea partenerilor occidentali.
Datoria publică externă se situează în jurul valorii de 4,96 miliarde de dolari. Conform previziunilor, datoria publică totală (internă și externă) ar putea să se apropie, până la sfârșitul anului, de valoarea totală a întregului patrimoniu de stat al țării.
Deficitul de cont curent s-a redus, dar rămâne ridicat
Principala sursă a deficitului este dezechilibrul profund al comerțului exterior. Moldova achiziționează din străinătate resurse energetice, autovehicule și bunuri de consum în cantități care depășesc semnificativ veniturile din export (în principal produse agricole).
Este adevărat că, în primul trimestru al anului 2026, acest indicator s-a redus cu 8% (cu 79 milioane de dolari) față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 944 milioane de dolari, față de 1,023 miliarde de dolari cu un an în urmă. Cu toate acestea, el rămâne în mod constant negativ.
„Acest lucru se datorează faptului că intrările de valută în țară provenite din exportul de bunuri și servicii, precum și din veniturile obținute de la nerezidenți, au crescut mai mult decât ieșirile de valută din importuri și din veniturile plătite nerezidenților – 401 milioane de dolari față de 322 milioane de dolari”, scrie economistul Vladimir Golovatyuk. „Este important faptul că creșterea încasărilor din export a reprezentat 87% din totalul creșterii încasărilor de valută”.
O altă problemă este faptul că la baza acestei creșteri se află, în principal, sectorul agricol. Cu un an în urmă, situația era cu totul alta:
exportul de bunuri s-a redus semnificativ, iar acest lucru nu a fost compensat de creșterea exportului de servicii, nici de cea a veniturilor. În consecință, deficitul contului curent din 2025 a crescut de 2,3 ori, reamintește expertul.
În ciuda unei ușoare îmbunătățiri, deficitul contului curent din primul trimestru al anului 2026 a depășit de peste 2,3 ori valoarea medie a acestuia din perioadele corespunzătoare din anii 2020–2024. Nivelul său raportat la PIB rămâne enorm – 20,9% din PIB, ceea ce indică existența unor riscuri persistente de instabilitate financiar-economică, consideră Vladimir Golovatyuk
Reducerea sprijinului acordat sectorului real
Conform datelor NBM, în primul trimestru, soldul contului de mișcări de capital a fost de 7,2 milioane de euro, în scădere cu 17,1% față de perioada similară a anului 2025. Scăderea s-a produs ca urmare a creșterii ieșirilor de capital cu 24%, care s-au ridicat la 15,5 milioane de euro, și a creșterii intrărilor de capital cu 7,2%, care s-au ridicat la 22,7 milioane de euro.
Influxul de capital în sectorul public a crescut cu 33,6%, ajungând la 5,8 milioane de euro, iar în sectorul privat – cu doar 0,1%, ajungând la 16,8 milioane de euro.
Aceste date indică o scădere a influxului net de investiții și de fonduri pe termen lung în economia Moldovei, destinate finanțării proiectelor de infrastructură și imobiliare. Țara primește încă din străinătate mai multe transferuri de capital decât oferă. Însă acest excedent se reduce rapid…
Deoarece afluxul de bani „neti” pentru investiții de capital în Moldova s-a redus, asistăm la o fugă a capitalului din țară, consideră experții. Ieșirea accelerată de capital, care nu este compensată de afluxul de investiții, spune multe. În primul rând – că banii care intră în economie nu sunt valorificați.
Creșterea bruscă a ieșirii de capital (cu 24%), care a atins 15,5 milioane de euro și a dus la deteriorarea balanței de plăți, indică una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe: investitorii străini și cetățenii Moldovei au început să retragă mai activ fonduri irecuperabile în străinătate (vânzarea de active și transferul de bani în alte jurisdicții). Sau – ceea ce nu este, de asemenea, nefondat – au crescut cheltuielile legate de transferul activelor neproductive în străinătate.
Oricum ar fi, ritmul cu care banii părăseau țara (+24%) a depășit de trei ori ritmul cu care intrau (+7,2%). Ca urmare, soldul net s-a redus.
Acest lucru indică faptul că țara nu poate compensa deficitul uriaș al comerțului exterior prin subvenții de capital sau investiții nerambursabile. Iar sarcina principală de acoperire a deficitului revine contului financiar — adică atragerea de noi credite comerciale, împrumuturi și acumularea datoriei publice.
„Faceți bilanțul” cât încă nu este prea târziu
În contextul balanței de plăți pentru primul trimestru al anului 2026, situația investițiilor străine directe (ISD) reflectă, de asemenea, o tendință generală îngrijorătoare: afluxul de capital pe termen lung în sectorul real al economiei încetinește, iar retragerea fondurilor investite anterior este în creștere.
„Afluxul de investiții străine directe (ISD) în primul trimestru al anului 2026 s-a redus cu aproape un sfert – de la 163 milioane de dolari la 123 milioane de dolari. În același timp, ieșirea de ISD a crescut de la 36 milioane la 48 milioane de dolari. Rezultă că afluxul net de FDI a fost de 75 milioane de dolari, față de 127 milioane de dolari în anul precedent”, a calculat Vladimir Golovatyuk.
Mai mult, afluxul de investiții străine directe s-a redus în toate componentele: în capital – cu 41%, în profitul reinvestit – cu 28%, în instrumente de datorie (de regulă, de la societățile-mamă) – cu 11%.
„Nu numai că investițiile în capital s-au redus, dar ponderea lor în volumul total al investițiilor străine directe a fost de 7% – 9 milioane de dolari din 123 de milioane de dolari. Pentru țară în ansamblu, aceasta este, ca să spunem ușor, NIMIC!”, remarcă expertul.
Companiile străine au început să abordeze cu mai multă prudență investițiile pe termen lung în întreprinderile moldovenești. Și fac acest lucru de destul de mult timp. Cea mai mare parte a investițiilor înregistrate nu reprezintă sosirea unor noi companii sau construirea de unități de producție „de la zero”, ci profitul reinvestit în afacerile existente.
În paralel, s-a înregistrat o creștere a retragerilor de capital social și a rambursării anticipate a creditelor inter-societăți – atunci când filialele moldovenești restituie împrumuturile către structurile-mamă din străinătate. Acest lucru este direct corelat cu creșterea ieșirilor de fonduri, menționată în contul de mișcare a capitalului.
Poziția investițională internațională a Moldovei
Poziția investițională internațională (PII) a Moldovei se caracterizează printr-un sold negativ, iar volumul investițiilor de capital în anul curent a scăzut cu 2,4%. Acest lucru se datorează faptului că obligațiile externe (împrumuturile contractate și investițiile) depășesc activele financiare ale țării.
La începutul anului, investițiile de capital s-au redus la 6,2 miliarde de lei, dintre care investițiile în active corporale pe termen lung au scăzut cu 1,5%. În versiunea actualizată a Indicelui global al riscului de investiții și al sustenabilității, Moldova ocupă locul 101. În același timp, țara atrage în mod activ finanțare internațională destinată unor scopuri specifice.
Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), datoria externă la 31.03.2026 s-a ridicat la -6 619,4 milioane de euro, iar raportul dintre datoria externă netă și PIB a fost de -36,5%, înregistrând o scădere de 1,6 puncte procentuale (p.p.) față de situația de la sfârșitul anului 2025.
Poziția activelor financiare externe s-a ridicat la 7 327,3 milioane de euro, înregistrând o creștere de 5,2% față de sfârșitul anului 2025, iar poziția pasivelor externe s-a ridicat la 13 946,7 milioane de euro, înregistrând o creștere de 0,8%. Raportul dintre poziția activelor externe și cea a pasivelor a fost de 52,5% (+2,2 p.p. față de 31.12.2025), informează autoritatea de reglementare.
Datoria externă brută a Moldovei la sfârșitul lunii martie 2026 a fost de 10 520,6 milioane de euro (+4,1% față de 31.12.2025), ceea ce reprezintă 58% din PIB (+1,9 puncte procentuale față de 31.12.2025).
Datoria externă publică a reprezentat 43,2% din datoria externă totală și a ajuns la 4 545,1 milioane de euro (+5,4% față de sfârșitul anului 2025). Datoria externă privată a reprezentat 56,8 % din volumul total și a ajuns la 5 975,5 milioane de euro, înregistrând o creștere de 3 % față de sfârșitul anului 2025.
Abonați-vă la actualizările noastre
