NSG intenționează să se adreseze Curții Constituționale
Decizia privind pregătirea sesizării a fost luată de deputații Adunării Populare în cadrul ședinței de vineri, relatează Gagauzinfo.
După cum a declarat vicepreședintele ASG, Gheorghe Leichu, ideea sesizării a fost discutată de mult timp, însă abia acum, în opinia deputaților, au apărut temeiurile juridice necesare pentru depunerea cererii la Curtea Constituțională.
Potrivit acestuia, Adunarea Populară a Găgăuziei intenționează să conteste o serie de prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, care, în opinia autorităților din autonomie, afectează competențele Găgăuziei în domeniul organizării alegerilor, inclusiv statutul organului electoral central al autonomiei.
Se preconizează ca documentul să fie semnat de noul președinte al Adunării Populare, Valentin Gaidarji, și trimis la Curtea Constituțională în zilele următoare.
Noul președinte a făcut apel la deblocarea situației
În aceeași zi, deputații l-au ales pe Valentin Gaidarji în funcția de președinte al Adunării Populare. La vot au participat 18 din cei 33 de deputați, toate buletinele de vot depuse fiind în favoarea candidaturii sale.
După alegere, Gaidarji a declarat că relațiile dintre Comrat și Chișinău rămân în prezent tensionate și și-a exprimat speranța că acestea se vor normaliza.
„Cred că, în colaborare cu toți deputații, vom debloca această situație, astfel încât locuitorii noștri să poată participa la alegeri. Nu am venit pentru salariu și pentru un scaun. Am venit ca fiu al poporului găgăuz, cu sângele clocotind în vene, pentru a rezolva problemele poporului găgăuz”, îl citează Gagauzinfo pe noul președinte al Parlamentului.
Potrivit acestuia, colaborarea dintre deputații celor două niveluri de putere ar trebui să contribuie la deblocarea situației, astfel încât locuitorii autonomiei să poată participa la alegerile pentru organele de putere.
Funcția de președinte al Adunării Populare a rămas vacantă de la sfârșitul anului trecut, după demisia lui Dmitri Konstantinov.
În centrul disputei se află organizarea alegerilor
Conflictul dintre Autonomia Gagauză durează deja de aproape doi ani, iar „piatra de încercare” a fost reprezentată de divergențele privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară.
După adoptarea noului Cod electoral al Republicii Moldova în 2022, între Comrat și Chișinău au apărut interpretări diferite cu privire la competențele autonomiei în organizarea alegerilor regionale.
Adunarea Populară a stabilit anterior de două ori data alegerilor și a aprobat componența Comisiei Electorale Centrale a Gagauziei, însă deciziile au fost suspendate de instanțe la cererea Cancelariei de Stat. Examinarea pe fond a plângerii depuse de Cancelaria de Stat nu s-a încheiat încă.
În același timp, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere de verificare a unei serii de dispoziții legislative care reglementează statutul juridic special al autonomiei.
Este nevoie de un compromis politico-juridic
Fostul ministru al finanțelor și fostul președinte al Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase, a declarat într-o emisiune televizată că rădăcina problemei se află în Gagauzia și că autoritățile autonome sunt obligate să-și alinieze legislația la modificările adoptate la nivel național.
„Trebuie să trăim conform legii și să respectăm prevederile legii. Dacă parlamentul a adoptat un nou Cod electoral, în care denumirile și competențele organelor electorale sunt definite altfel, nu putem păstra vechile denumiri doar pentru că așa vor băieții”, consideră Alexandru Tănase.
Fedor Gagauz, fost deputat în Parlamentul Moldovei și unul dintre autorii legislației privind autonomia Gagauziei, a intrat într-o dispută la distanță cu acesta. Acesta consideră că actuala criză a apărut după adoptarea noului Cod electoral, ale cărui prevederi, în opinia sa, au intrat în contradicție cu Legea „privind statutul juridic special al Gagauziei”.
Opinia lui Fiodor Gagauz
Iată opinia sa, publicată pe pagina sa de pe rețelele sociale.
„Alexandru Tănase a numit pe bună dreptate compromisul din 1994 o moștenire comună a popoarelor moldovean și găgăuz, pe care trebuie să o păstrăm. Cu toate acestea, în evaluarea cauzelor crizei, Tănase s-a îndepărtat de esența juridică a problemei. El a afirmat că Adunarea Națională a Găgăuziei trebuie să alinieze legislația regională la Codul electoral al țării. De fapt, acest lucru ar însemna renunțarea autonomiei la competența de a-și forma propria Comisie Electorală Centrală și de a organiza alegerile pentru organele de putere din Gagauzia.
NSG a aprobat CEC-ul și a stabilit alegerile inițial pentru 22 martie, apoi pentru 21 iunie. Cancelaria de Stat a obținut de două ori, prin instanță, suspendarea acestora, iar plângerea NSG nu a fost încă examinată în termenele legale. Dar, din motive necunoscute, Tenas nu a menționat acest lucru.
Adevărul este că criza din jurul alegerilor a fost creată în mod artificial de autoritățile centrale. Aceasta a fost pusă la cale în 2022, când Parlamentul a adoptat noul Cod electoral al Moldovei, ale cărui anumite prevederi contravin competențelor regiunii, garantate de Legea privind statutul Gagauziei.
Legea privind statutul juridic special al Gagauziei este o lege organică specială. Împreună cu articolul 111 din Constituție, aceasta protejează autonomia și are prioritate față de normele generale. Codul republican, însă, anulează statutul CEC-ului din Gagauzia, iar Parlamentul trebuie să remedieze această situație. Cu atât mai mult cu cât Codul electoral al Gagauziei a fost elaborat cu participarea Consiliului Europei și respectă recomandările Comisiei de la Veneția.
Pentru a debloca alegerile, este suficient să se armonizeze statutul și controlul asupra președintelui și secretarului CEC din Gagauzia și să se aplice coeficientul de finanțare maximă a campaniei stabilit de CEC din Moldova. Acestea sunt detalii tehnice care se pot rezolva cu ușurință la masa negocierilor, iar deputații din Comrat și Chișinău ar trebui să se ocupe de acest lucru.
Tănase a spus-o corect: cel care este mai puternic trebuie să fie și mai înțelept. Autoritatea centrală are datoria de a garanta competențele autonomiei, nu de a le anula prin Curtea Constituțională, ocolind legea. O astfel de abordare dăunează țării, slăbește unitatea societății și subminează încrederea cetățenilor în stat”.
Ce va decide Curtea Constituțională
Deciziile viitoare ale Curții Constituționale pot deveni determinante pentru relațiile ulterioare dintre autoritățile centrale și autonomia gagauză.
Opinia celor doi juriști arată că situația din Gagauzia se reduce, în esență, la o dispută privind Legea privind statutul juridic special al Gagauziei și locul acesteia în ierarhia legislativă a Moldovei.
Fedor Gagauz subliniază că, la adoptarea legii speciale privind înființarea Autonomiei Gagauze, a fost prevăzut principiul conform căruia toate celelalte legi ale Moldovei trebuie aliniate la aceasta.
Alexandru Tănase susține poziția opusă – și anume că tocmai legislația Gagauziei trebuie să fie armonizată cu noul Cod electoral, adoptat în 2022.
De conținutul viitoarelor decizii ale Curții Constituționale va depinde nu numai posibilitatea organizării alegerilor pentru Adunarea Populară, ci și practica aplicării Legii „Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei”, care, din 1994, rămâne baza funcționării autonomiei în cadrul Republicii Moldova.
