Igor Zaharia
Este vorba de Convenția de la Hong Kong privind reciclarea sigură și ecologică a navelor și Convenția de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor.
Deputatul Adrian Băluțel susține că, odată ce avem port, Moldova este obligată să se alinieze rigorilor internaționale.
„Avem port, avem nave care traversează, avem rute maritime pe care le folosim și, în acest context, trebuie să fim parte la convențiile internaționale care prevăd elemente ce țin de activitatea maritimă, ne place nouă sau nu, susținem activitatea portului sau nu. Iar în ultimii ani vedem că Portul Internațional Giurgiulești doar și-a crescut din relevanță și din trafic. În momentul în care o navă din Portul Giurgiulești pleacă spre Constanța sau spre Istanbul, aceasta este o rută maritimă. Atâta timp cât o corabie pleacă din Portul Internațional Liber Giurgiulești spre orice altă destinație, Republica Moldova trebuie să fie parte a convențiilor și normelor internaționale care reglementează orice s-ar putea întâmpla cu această navă: evacuarea epavelor, asigurarea, gestionarea și alte elemente”, a declarat Băluțel.
Poziția ne obligă
Directorul Agenției Navale, Igor Zaharia, confirmă că, la momentul actual, sub pavilionul Republicii Moldova nu este înregistrată nicio navă, totuși țara are obligația, ca stat port, să îndeplinească prevederile acestor convenții:
„Complexul portuar Giurgiulești se situează pe sectorul maritim al fluviului Dunărea și, automat, se aplică prevederile convențiilor internaționale în domeniul maritim. Și noi, ca stat – nu doar ca stat pavilion, ci și ca stat port – avem obligația de a transpune și implementa aceste convenții”.
Să revenim în lista albă și „să fim în rând cu lumea”
Un alt scop al acestor numeroase proiecte de lege din domeniul maritim pe care le adoptă Parlamentul, este scoaterea Reăublici Moldova din „lista neagră” a Memorandumului de la Paris (Paris MoU) privind controlul statului portuar, potrivit lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
„Într-adevăr, noi nu avem înregistrate nave maritime, ținând cont de faptul că trebuie să aderăm la mai multe convenții care să ne permită să intrăm în lista albă. Toate acțiunile pe care le facem noi sunt în sensul de a ieși din această listă neagră în care, din păcate, am ajuns acum câțiva ani”, a declarat Păscăluță, precizând că patru convenții deja au fost aprobate, mai urmând încă șase.
La rândul său, deputatul Petru Burduja a făcut un rezumat al dezbaterilor: „Dacă nu avem nicio navă maritimă și elaborăm și primim aceste legi, mă rog, le primim ca să fim în rând cu lumea”.
Provocările extinderii
Între timp, autoritățile continuă eforturile de extindere a Portului Internațional Liber Giurgiulești. Conform spuselor lui Nicolai Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, viziunea autorității în acest sens a rămas neschimbată, dar există anumite blocaje:
„Ce ține de port, viziunea ministerului nu s-a schimbat: Portul Internațional Liber Giurgiulești urmează a fi extins. Noi lucrăm, inclusiv cu Ministerul Mediului, pentru a debloca situația ce ține de teren, pentru a-l extinde. Ca și orice infrastructură de transport, accentul principal este cel economic”.
