USD/MDL - 17.90 ▲ 0
EUR/MDL - 20.02 ▲ 0
VMS_91 - 3.03%
VMS_364 - 9.54%
BONDS_2Y - 7.40%
SP500 - 778.57 ▲ 0.6%
GOLD - 4,146.46 ▲ 0.89%
SILVER - 59.54 ▼ 0.42%
EURUSD - 1.12 ▲ 0%
BRENT - 114.16 ▲ 25.34%
GAS - 2.95 ▲ 6.12%

WP: Franța – noul „bolnav al Europei”

Franța se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza deficitului bugetar ridicat, a datoriei publice în creștere și a divergențelor politice legate de reducerea cheltuielilor.
Dmitrii Kalak Dmitrii Kalak Timp de citire: 4 minute
Dimensiunea textului
Link copiat
Franța

După cum subliniază The Washington Post, deteriorarea indicatorilor financiari ai țării sporește îngrijorarea investitorilor și poate crea riscuri suplimentare pentru întreaga zonă euro.

Una dintre manifestările tensiunii a fost vânzarea masivă a obligațiunilor de stat franceze, însoțită de o creștere a costurilor împrumuturilor. Investitorii evaluează din ce în ce mai prudent perspectivele finanțelor franceze, temându-se că sistemul politic se va dovedi incapabil să realizeze modificările bugetare necesare.

Articolul subliniază că deficitul bugetar al Franței depășește 5% din PIB, fiind semnificativ mai mare decât pragul de 3% stabilit de Uniunea Europeană. Datoria publică se apropie de 3,6 trlne de dolari, adică aproximativ 119% din PIB. Pe fondul unor rambursări majore iminente, serviciul datoriei ar putea deveni și mai costisitor pentru buget.

Guvernul va trebui să refinanțeze simultan obligațiile existente și să atragă noi fonduri. Acest lucru sporește sensibilitatea finanțelor publice la variațiile ratelor dobânzilor și la starea de spirit a investitorilor. 

Reducerea cheltuielilor se lovește de constrângeri politice

Una dintre problemele cheie ale Franței o reprezintă cheltuielile publice de amploare, în primul rând pentru protecția socială și întreținerea aparatului de stat. Reducerea acestor cheltuieli este îngreunată de rezistența grupurilor sociale interesate de menținerea sistemului actual de garanții sociale.

Încercările de a o modifica au dus deja la proteste de amploare. În 2023, președintele Emmanuel Macron a reușit să majoreze vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, însă reforma a stârnit o puternică nemulțumire în rândul populației. Ulterior, continuarea punerii sale în aplicare a devenit obiectul unor compromisuri politice.

Potrivit autorilor publicației, instabilitatea politică îngreunează aplicarea unei politici bugetare consecvente. Orice măsuri de economisire pot agrava conflictele sociale, în timp ce renunțarea la reducerea cheltuielilor menține presiunea asupra finanțelor publice. 

Promisiunile electorale complică sarcina bugetară

Pozițiile principalelor forțe politice creează o incertitudine suplimentară. Marine Le Pen și partidul său, „Uniunea Națională”, își declară intenția de a reduce deficitul, dar propun, în același timp, măsuri care ar putea crește cheltuielile, inclusiv modificări ale politicii de pensii.

Liderul forțelor de stânga, Jean-Luc Mélenchon, pledează pentru o revizuire radicală a abordărilor privind datoria publică. După cum subliniază WP, astfel de propuneri pot ridica semne de întrebare cu privire la capacitatea Franței de a-și onora obligațiile și de a atrage noi finanțări.

Astfel, dezbaterea politică nu oferă încă investitorilor un răspuns convingător la întrebarea privind modul în care țara va putea să-și mențină modelul social și, în același timp, să-și stabilizeze bugetul. 

Riscuri pentru zona euro

Franța rămâne una dintre cele mai mari economii ale Europei, de aceea deteriorarea situației sale financiare are implicații mult dincolo de granițele țării. Dacă costul împrumuturilor va continua să crească, guvernul va fi nevoit să aloce mai multe fonduri bugetare pentru serviciul datoriei, limitând astfel posibilitățile de finanțare a altor categorii de cheltuieli.

Creșterea randamentelor obligațiunilor de stat poate, de asemenea, să afecteze condițiile de finanțare din economie și să intensifice tensiunile pe piețele financiare europene.

The Washington Post analizează situația ca pe un avertisment cu privire la riscurile acumulate în sistemul financiar public al Franței. Cu toate acestea, creșterea sarcinii datoriei și a costurilor împrumuturilor nu înseamnă, în sine, că un default este inevitabil.

Întrebarea principală este dacă conducerea franceză va reuși să realizeze o reducere durabilă a deficitului fără o nouă agravare a crizei sociale și politice.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.


Ce reacție ți-a provocat această știre?

Comentarii

0

Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.

Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.

Autentifică-te pentru a comenta

Pe aceeași temă*
Mai mult de la autor*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Ultimele știri
Popular acum*
De citit neapărat*