FMI este gata să acorde finanțare
În februarie 2026, Consiliul Executiv al FMI a finalizat consultările cu Moldova în temeiul articolului IV, remarcând redresarea economiei și implementarea unei serii de reforme structurale.
Experții FMI au confirmat că Moldova a îndeplinit majoritatea indicatorilor de control, ceea ce deschide accesul la finanțare, care poate fi direcționată către sprijinirea bugetului și completarea rezervelor internaționale, în ciuda faptului că programul anterior nu a fost implementat în totalitate.
Cu toate acestea, problema unui nou program de finanțare rămâne deschisă. Conform ultimelor informații făcute publice, autoritățile din Moldova intenționează să trimită o cerere oficială, luând în considerare diferite formate ale noii programe. Și pe fondul declanșării unei noi crize energetice, poziția anterioară a autorităților, care insistau asupra existenței unei noi programe de cooperare cu FMI fără finanțare, s-ar putea dovedi „depășită”.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a confirmat recent că guvernul așteaptă lansarea oficială a negocierilor pentru un nou acord. Potrivit acestuia, „va fi o programă cu obiective noi, adaptate priorităților actuale ale guvernului”.
Ceva sugerează că guvernul nu se va descurca doar cu „sprijin moral”. Deși un astfel de format – și acest lucru a fost confirmat de reprezentanța oficială a FMI – există în cadrul fondului.
Sprijinul FMI, dar fără bani
Este vorba despre un instrument de coordonare a politicii, cum ar fi programul PCI. Acesta este un instrument de tranșă de credit superioară, care nu prevede acordarea de finanțare, menit să ajute țările să-și demonstreze angajamentul față de programul de reforme și să atragă finanțare din alte surse.
Condiția esențială pentru utilizarea acestui instrument este ca măsurile de politică economică să respecte aceleași standarde care se aplică programelor sprijinite în cadrul acordurilor de finanțare ale FMI.
Un astfel de instrument poate fi solicitat de statele membre care nu au nevoie de resursele financiare ale Fondului pentru a acoperi nevoile curente, potențiale sau viitoare de finanțare a deficitului balanței de plăți din fondurile Contului de resurse comune sau ale Fondului fiduciar pentru reducerea sărăciei și promovarea creșterii economice la momentul aprobării programului. În plus, solicitanții nu trebuie să aibă obligații financiare restante față de FMI în cadrul programelor de finanțare anterioare.
Cu prudență, se poate observa că contextul „nevoilor curente” și situația Moldovei nu corespund în totalitate condițiilor acestui format.
Contextul economic actual
La încheierea discuției Consiliului executiv privind situația din Moldova, președintele ședinței, dl Kenji Okamura, director adjunct al FMI, a făcut următoarea declarație:
„Moldova are nevoie de reforme ambițioase pentru a rezolva problemele structurale și de politici raționale pentru a spori sustenabilitatea și a menține stabilitatea macroeconomică. Țara se confruntă cu probleme de lungă durată, printre care emigrația ridicată, competitivitatea scăzută și potențialul instituțional limitat. Dar există posibilitatea de a depăși aceste probleme. Aceasta va fi realizată odată cu atingerea obiectivului politic stabilit de integrare în piața europeană și continuarea eforturilor consecvente de îmbunătățire a securității în domeniul energetic, de gestionare a activelor publice și de combatere a corupției”.
Previziuni și temeri
Pe termen mediu, economia va crește într-un ritm moderat: 2,7% în 2025 și 2,3% în 2026, „contribuit la aceasta fiind recolta bună, cererea internă ridicată și finanțarea substanțială din partea UE”, se arată în raport. Investițiile și reformele „menite să crească productivitatea” vor rămâne motorul creșterii.
Se preconizează însă că deficitul bugetar va crește până la 4,8% din PIB în 2026, „în contextul unei creșteri semnificative a cheltuielilor de capital și al unei ușoare creșteri a cheltuielilor curente”. Adoptarea reformelor fiscale planificate ar trebui să contribuie la atenuarea acestei presiuni.
Un obstacol semnificativ, în opinia fondului, este și situația de pe piața muncii, care rămâne „nu tocmai favorabilă”. În ceea ce privește inflația, „situația pare mai bună”. FMI este îngrijorat și de situația din sectorul bancar, de pe piața imobiliară și de problemele legate de securitatea energetică a țării.
Creșterea puternică a creditării și creșterea rapidă a prețurilor locuințelor „necesită o atenție deosebită”. Fondul consideră că intensificarea măsurilor de protecție a debitorilor va contribui la limitarea riscurilor.
FMI convinge, de asemenea, autoritățile că „reluarea reformelor în domeniul administrației este esențială pentru consolidarea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice” .
Principalele riscuri sunt legate de „războiul din Ucraina și alte evenimente geopolitice, precum și de întârzierile în implementarea Planului de creștere al UE sau de utilizarea neconformă a finanțării acordate”.
Recomandările FMI
Acestea reprezintă baza pe care se vor construi condițiile de încheiere a memorandumului și pe care autoritățile din Moldova vor trebui să le respecte, indiferent de formatul viitorului program de sprijin.
FMI pune accentul pe trecerea de la gestionarea anticriză la reforme structurale profunde. Fondul insistă asupra accelerării privatizării sau restructurării întreprinderilor de stat ineficiente și asupra combaterii corupției prin consolidarea Parchetului Anticorupție pentru investigarea fraudelor financiare majore – ultima condiție a fost una dintre „greșelile” care au dus la eșecul programului anterior de finanțare.
O atenție specială este acordată problemei actualizate a securității energetice: FMI recomandă continuarea investițiilor în rețelele electrice transfrontaliere pentru integrarea completă în piața UE.
FMI a confirmat fiabilitatea Băncii Naționale a Moldovei
Protejarea Băncii Naționale împotriva intervenției politice este considerată o condiție esențială pentru stabilitatea pe termen lung a prețurilor. Fondului recomandă Băncii Naționale să întărească supravegherea ipotecară. Experții au confirmat stabilitatea sistemului bancar, dar au avertizat asupra acumulării de riscuri din cauza supraîncălzirii pieței imobiliare. Se recomandă introducerea unor limite mai stricte ale raportului credit/valoare (LTV) pentru a răci piața.
FMI a confirmat angajamentul BNM față de principiile fiabilității și transparenței instituționale. Experții au recunoscut că metodele utilizate sunt conforme cu practicile internaționale moderne, permițând băncii centrale naționale să conducă o politică monetară eficientă și să contribuie la stabilitatea sistemului financiar al țării.
FMI a salutat măsurile operative luate de BNM ca răspuns la șocurile energetice, care au permis readucerea inflației în intervalul țintă de 5% ± 1,5%. Sistemul bancar din Moldova rămâne stabil, în ciuda șocurilor externe. În același timp, fondul subliniază importanța consolidării în continuare a supravegherii macroprudențiale, afirmând că normele privind rezervele bancare obligatorii rămân încă ridicate. Experții au recomandat reducerea treptată a acestora pe măsură ce riscurile inflaționiste se diminuează.
FMI subliniază că menținerea unui nivel adecvat al rezervelor valutare oficiale este esențială pentru a face față potențialelor șocuri legate de riscurile energetice pe fondul situației internaționale tensionate, al conflictelor armate și al volatilității prețurilor la resursele energetice.
Fondul recomandă menținerea flexibilității cursului de schimb al leului, utilizând rezervele doar pentru a atenua volatilitatea excesivă, și nu pentru a menține artificial cursul.
Riscurile rămân semnificative
FMI consideră că „riscurile pentru Moldova rămân semnificative” din cauza dependenței totale de importurile de energie și a geopoliticii.
Războiul din Ucraina și alte evenimente geopolitice, inclusiv în regiunea Transnistria, continuă să creeze riscuri de scădere din cauza șocurilor energetice, volatilității euro și fluxurilor de refugiați, consideră experții FMI.
„Vulnerabilitatea la importul de energie electrică, având în vedere daunele continue aduse infrastructurii energetice a Ucrainei, limitările capacității de transport a liniilor de transport de energie electrică și potențialele restricții în rezervarea capacităților, poate duce la creșterea costurilor de import și a tarifelor”, se arată în raport.
Pentru regiunea Transnistria, situația economică se înrăutățește din cauza funcționării instabile a centralelor electrice și a pierderii veniturilor din exportul de energie electrică, ceea ce exercită presiune asupra activității economice și finanțelor publice.
Pot apărea tensiuni suplimentare în relațiile comerciale, ceea ce ar putea reduce și mai mult exporturile și creșterea economică a Moldovei. Corecțiile bruște ale prețurilor imobiliare vor avea consecințe negative.
Riscurile sunt legate și de un posibil deficit de venituri din valută și depozite, care sunt o sursă cheie de finanțare a rezervelor valutare.
Postfață
În timp ce se pregătea materialul, s-a aflat că Moldova a inițiat negocieri cu FMI privind un nou program de cooperare fără alocarea de fonduri, trimițând o solicitare în acest sens.
Argumentația a rămas aceeași. Existența unui program cu FMI, chiar și nefinanciar, reprezintă un semnal pozitiv pentru investitorii străini și donatori. Obiectivul principal al programului este obținerea unei evaluări de specialitate și confirmarea stabilității macroeconomice a țării pentru partenerii externi. Monitorizarea constantă din partea specialiștilor fondului va contribui la ajustarea politicii economice.
Potrivit șefului reprezentanței oficiale a FMI la Chișinău, Svetlana Cerovici, fondul a lansat deja mecanismul de examinare a acestei solicitări.
