Christian Jardin
LP: – Dle ministru, care este ponderea culturii în PIB-ul Republicii Moldova și ce instrumente reale are statul la dispoziție pentru a crește acest indicator?
– În prezent, contribuția sectorului cultural la produsul intern brut al țării este estimată la aproximativ 2-3 la sută. Această cifră reflectă o gamă largă de activități culturale, inclusiv artă, mass-media, design și modă, precum și patrimoniul cultural.
Pentru a crește această contribuție, Ministerul Culturii propune, pe de o parte, creșterea investițiilor publice și, pe de altă parte, dezvoltarea de instrumente care să vizeze diversificarea produselor și serviciilor culturale. Atragerea investițiilor private, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat, încurajarea consumului de produse culturale naționale, creșterea valorii acestora, modernizarea mediului de operare și internaționalizarea cercetării culturale joacă un rol important.
LP: – Ce domenii din sectorul cultural – industrii creative, cinematografie, turism festiv, artizanat – considerați că sunt cele mai promițătoare în ceea ce privește creșterea economică?
– Sectorul cultural în ansamblul său, cu toate diviziunile sale, este capabil să susțină creșterea economică prin activități care generează venituri, creează locuri de muncă și atrag turiști. În ceea ce privește perspectivele de creștere, turismul cultural și industriile creative au un potențial de creștere mai pronunțat, dar în ultima perioadă am observat un interes crescut pentru activitățile teatrale și concertistice. Sălile sunt din ce în ce mai pline. Avem din ce în ce mai multe spectacole de teatru, balet și concerte sold-out, ceea ce ne face fericiți. Acest lucru înseamnă venituri mai mari și un potențial de creștere semnificativ.
LP: – Vorbind despre bugetul pentru cultură în 2026: ce priorități ați stabilit și ce proiecte au trebuit să fie abandonate din cauza resurselor limitate?
– Pentru 2026, Ministerul Culturii a identificat mai multe priorități legate de funcționarea instituțiilor, utilizarea patrimoniului cultural și a infrastructurii, îmbunătățirea statutului profesional al artiștilor și stimularea interesului publicului pentru produsele și serviciile culturale naționale.
Astfel, bugetul aprobat permite majorarea salariilor lucrătorilor culturali cu aproape 10%, prin creșterea indicatorului de bază de la 2.200 la 2.400 de lei, ceea ce va afecta direct veniturile a aproximativ 15.000 de persoane.
În același timp, ministerul continuă să sprijine extinderea și diversificarea activităților culturale în zonele rurale prin intermediul Fondului național pentru cultură și al programului „Acces la cultură”. Acest program rămâne principalul instrument de sprijinire a vieții culturale și sociale în localitățile țării.
LP: – În opinia ministerului, cât de eficient sunt utilizate subvențiile de stat în sectorul cultural? Există un sistem de evaluare a eficienței acestora?
– Subvențiile de stat sunt un instrument indispensabil pentru funcționarea sferei culturale și conservarea patrimoniului național. Mai ales având în vedere că activitățile culturale și artistice au un grad ridicat de risc și imprevizibilitate în comparație cu alte sectoare ale economiei.
Ministerul Culturii analizează impactul social, cultural și economic al subvențiilor alocate instituțiilor al căror fondator este. Pe baza acestor analize, se iau în considerare anumite ajustări pentru a spori contribuția instituțiilor finanțate la realizarea obiectivelor stabilite de minister. Cu toate acestea, subvențiile de stat rămân principalul mecanism prin care aceste obiective pot fi atinse.
LP: – Are ministerul în vedere posibilitatea de a atrage capital privat pentru proiecte culturale? Ce stimulente ar putea interesa comunitatea de afaceri?
– Atragerea de capital privat, inclusiv prin mecanisme de parteneriat public-privat, este o prioritate pentru noi. Acum analizăm posibilitatea de a dezvolta un mare proiect de tip PPP care vizează restaurarea și realizarea economică a unor monumente de patrimoniu național.
În paralel, ministerul identifică surse financiare interne pentru a sprijini elaborarea de studii, documentații și lucrări de restaurare a monumentelor istorice, cu scopul de a încuraja investițiile private și de a crea motivația necesară pentru ca proprietarii să păstreze patrimoniul național într-un mod mai responsabil.
LP: – Cum evaluați rolul culturii în dezvoltarea regiunilor, în special a orașelor și satelor mici, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și revitalizarea economiilor locale?
– Aș spune că cultura joacă un rol important în menținerea coeziunii sociale, în special în zonele rurale. Inițiativele private tind să se dezvolte mai ușor în comunitățile în care, pe lângă infrastructură și condițiile economice de bază, există și o viață culturală activă: aceasta contribuie la un climat social stabil și constructiv.
Din acest punct de vedere, cultura are o relevanță directă pentru dezvoltarea economică regională. Deși numărul de angajați ai instituțiilor culturale locale – biblioteci, centre culturale, grupuri artistice sau muzee – este mic în comparație cu forța de muncă totală, activitățile acestora au un impact social și economic semnificativ asupra comunităților.
LP: – Cât de activ participă Moldova la programele și granturile culturale europene și care este impactul lor economic?
– De la 1 ianuarie, Moldova va putea participa la programul „Europa Creativă”, principalul instrument al UE pentru finanțarea culturii, sectorului audiovizual și mass-media, cu un buget total de 2,44 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
Ministerul Culturii își propune la această etapă să pregătească mai bine sectorul cultural pentru realizarea proiectelor europene și, în acest sens, se întreprind acțiuni concrete pentru consolidarea capacităților potențialilor beneficiari. Se preconizează înființarea unui birou de consultanță Creative Desk pentru a oferi sprijin logistic solicitanților în cadrul programului Europa Creativă. Și Oficiul Național pentru Dezvoltare Culturală va fi consolidat pentru a sprijini proiectele culturale și actorii din acest domeniu.
LP: – Ce rezultat economic principal v-ați dori să vedeți din politica culturală deja în următorii 2-3 ani?
– În următorii doi ani, sper să văd rezultate economice concrete în câteva domenii importante. Primul obiectiv este creșterea consumului de produse și servicii culturale interne. În prezent, datele arată că o persoană din Moldova cheltuiește în medie puțin peste 100 de lei pe an pentru activități culturale și de divertisment, cu diferențe semnificative între zonele urbane și rurale. Obiectivul este de a crește această sumă cu cel puțin 30% prin extinderea și diversificarea ofertei culturale, atragerea de inițiative private, accelerarea proceselor de digitalizare, precum și prin mobilitate culturală și educație prin programe artistice.
Al doilea rezultat important se referă la atragerea investițiilor în patrimoniul arhitectural. Moldova are un număr mare de conace, vile și domenii incluse în Registrul Național al Monumentelor Istorice, multe dintre acestea fiind într-o stare de degradare gravă din cauza lipsei de resurse și a lipsei unor modele clare de realizare economică. În contextul creșterii turismului gazdă, acest patrimoniu devine din ce în ce mai interesant pentru investiții.
În următorii ani, intenționăm să identificăm cel puțin două sau trei monumente cu potențial economic și să dezvoltăm modele de parteneriat public-privat care vor avea un efect pozitiv asupra comunităților în care sunt situate. Acestea vor include crearea de locuri de muncă, atragerea de turiști, investiții în infrastructură și creșterea veniturilor bugetului local.
O altă problemă sistemică a ministerului este legată de investițiile de capital. Intenționăm să creștem posibilitatea de a utiliza fondurile disponibile pentru proiecte de reconstrucție sau reparare a clădirilor deținute de minister sau de instituțiile sale subordonate. În plus, dorim să atragem fonduri pentru reconstrucția proiectelor majore și să avansăm, în special, în reconstrucția clădirilor Filarmonicii, Circului de Stat, Centrului Universum, Sălii cu Orgă și Teatrului Național Mihai Eminescu.
LP: – Vă mulțumim pentru interviu! Ne dorim ca toate aceste planuri să devină realitate în noul an.
