Doina Herman
Joia trecută, parlamentul a adoptat o rezoluție privind sferele de activitate ale comisiilor permanente. Și, după cum se părea, nimic nu părea să prevestească probleme. A apărut o nouă comisie privind integrarea europeană și a devenit necesară actualizarea regulamentelor interne de lucru. Formal, a fost o decizie tehnică obișnuită care nu a provocat dispute.
Cu toate acestea, discuția a depășit rapid domeniul de aplicare al proiectului după declarația vicepreședintelui PAS, Doina Herman, care nu avea legătură directă cu decretul examinat. Deputatul a anunțat pregătirea Codului de organizare și funcționare a Parlamentului Republicii Moldova, elaborat la recomandarea Comisiei Europene.
Doina German a declarat că actuala reglementare este învechită și depășită, deoarece nu a mai fost actualizată din 1996. „Trăim în 2025, stimați colegi”, a declarat ea. – Și de aceea, pentru transcriere și mai ales pentru colegii din opoziția consolidată condusă de liderul lor, domnul Igor Dodon, care, după cum toată lumea înțelege, au o anumită cale aleasă – modelul rusesc, unde domnește haosul, dezorganizarea și obstrucția…”. În acel moment, nu mai era de o importanță fundamentală cum anume urma să se încheie acest gând – conflictul politic fusese lansat. Mai mult, ceea ce se spunea suna ca o invitație directă la acesta.
Dar „complotul” a fost descoperit și „autorii au fost demascați”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că ceea ce se întâmplă este o încercare deliberată de a provoca conflicte în cadrul opoziției: „Oricum trebuia să ajungem la această discuție – acum, înainte de Anul Nou sau după. La urma urmei, ceea ce îi irită cel mai mult este faptul că noi nu ne certăm sau nu ne „batem” între noi. Ceea ce doresc ei este să ne certăm între noi, în timp ce ei continuă să-și promoveze agenda.
Nici deputatul Alexandru Verșinin, din fracțiunea Mișcării Democrația Acasa, nu s-a lăsat păcălit de PAS. El a declarat că este gata pentru orice format de cooperare politică cu alte facțiuni din opoziție, doar pentru a se opune acțiunilor guvernului. „Da, suntem în opoziție și vom semna împreună cu domnul Dodon, cu domnul Gaik Vartanean, cu Renato Usatîi – absolut cu oricine, doar pentru a pune capăt anarhiei și mizeriei pe care le-ați adus în țară”.
Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, a atras atenția asupra substituirii esenței discuției: „Eu nu înțeleg cum de la un proiect pur tehnic ați ajuns din nou să condamnați opoziția. Aici, toți cei 101 deputați sunt subiecți ai inițiativei legislative – acesta este un drept garantat de Constituție. Dacă doriți democrație, parlamentul ar trebui să fie o platformă de dezbatere. Dar doar în cadrul acestei convocări am înaintat circa 20 de cereri de audieri parlamentare și niciuna dintre ele nu a fost susținută de voi, majoritatea parlamentară”.
Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, i-a sugerat Doinei Herman să recunoască că a fost o glumă și toate acestea nu s-ar fi întâmplat acum: „Doamnă Herman, ați fi putut opri toate acestea spunând pur și simplu că ați glumit. Sau v-a fost rușine să recunoașteți că glumiți? Ce-ar fi să vorbesc eu pentru dumneavoastră? Am văzut sondajele. Am văzut că PAS are 35%. Asta e problema: trebuie să creștem (ratingul) un pic”.
Potrivit fostului premier Ion Chicu (Blocul Alternativa), prin acest conflict, guvernarea a încercat să abată atenția opiniei publice de la unele decizii „nepopulare”: „Aceasta a fost intenția – să facă oamenii să uite ce s-a discutat cu adevărat astăzi, de exemplu, compromiterea reformei justiției. Pentru ca atenția să nu se concentreze pe asta, ci toată lumea să se uite din nou cum se bat Dodon, Usatîi, Chicu și ceilalți. Pentru că dacă nu spuneați asta, lumea își va aminti că astăzi ați votat o lege prin care creșteți din nou salariul șefului unuia dintre organe (Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor – nota LP)”.
De ce a fost nevoie ca vicepreședintele Parlamentului să lanseze această conversație? Pentru a verifica gradul de tensiune? În acel caz, răspunsul a fost primit: opoziția nu s-a certat, ci a reacționat sincron. De data aceasta.
Între timp, acest episod se înscrie în contextul mai larg al schimbărilor pregătite de majoritatea parlamentară – modificări ale Regulamentului de procedură al Parlamentului, care prevăd introducerea așa-numitei „Ore de vot” și o limitare strictă a timpului de dezbatere. Potrivit documentului, doar un reprezentant al unei fracțiuni va putea lua cuvântul pe fiecare proiect de lege, iar votarea tuturor problemelor va fi plasată într-un bloc de timp fix.
Opoziția și o serie de actuali și foști deputați au catalogat deja aceste inițiative drept un instrument de control politic mai degrabă decât de eficiență. Criticii subliniază că noua schemă este convenabilă în primul rând pentru PAS: permite colectarea unui cvorum doar în momentul votului și reduce rolul sesiunilor plenare ca platformă pentru discuții.
„Da, democrația presupune existența unor reguli și proceduri clare”, a comentat fostul prim-ministru Alexandr Muravschi spusele Doinei German. – Reguli și proceduri obligatorii pentru toată lumea. Reguli și proceduri, nu interdicții stupide și încălcarea demonstrativă nerușinată a acestor proceduri de către autorități, ceea ce vedem în fiecare zi în Republica Moldova. Democrația presupune drepturi largi pentru opoziție, pe care aceasta le realizează, în primul rând, prin intermediul parlamentului, ca principală instituție a democrației”.
Liderii tuturor fracțiunilor de opoziție au semnat o Declarație comună „privind încălcarea principiilor democratice și încercarea de subjugare politică a Parlamentului Republicii Moldova”. „Modificările propuse contravin Constituției, standardelor europene și principiilor bunei guvernări. Parlamentul trebuie să rămână un spațiu de dezbatere liberă, pluralism politic și reprezentare democratică”, se arată în document.
Observatorii consideră că păstrarea „liniei de apărare” cheie a parlamentarismului, ultima „redută” a opoziției – dreptul de a vorbi, discuta și controla acțiunile guvernului – depinde de cât de coordonate vor continua să acționeze toate facțiunile opoziției. În caz contrar, însuși sensul parlamentarismului, care este inerent numelui său: parler – „a vorbi”, este în pericol. Dacă un parlament nu vorbește, nu este un parlament.
Igor Klipii, fost secretar general adjunct al Parlamentului, a declarat într-un comentariu pentru Logos Press că discuția privind Regulamentul de procedură nu poate fi redusă la inițiative individuale – ar trebui să fie o evaluare sistematică a modului în care Parlamentul funcționează de fapt și de ce normele existente sunt aplicate selectiv.
„Problema Regulamentului de procedură este interpretarea și aplicarea sa voluntaristă în funcție de interesele imediate. În opinia mea, ar fi recomandabil să se revizuiască activitatea consultanților din comisii și să se transfere responsabilitatea pentru elaborarea legislativă exclusiv deputaților și corpului lor de asistenți, fie ei personali sau facționali. Activitatea consultanților din comisii ar trebui redusă la muncă tehnică, precum și la expertiză juridică și procedurală, fără participare la elaborarea legilor sau la conținutul acestora”, consideră Igor Klipiy.
În plus, el semnalează un aspect al funcționării Parlamentului care trebuie definit și reglementat definitiv. Iar acest lucru ar fi trebuit făcut chiar înainte de introducerea sistemului electronic de inițiere, redactare, adoptare și, în cele din urmă, promulgare a legilor.
„Este vorba de faptul că legislativul acționează adesea pe baza anumitor „cutume” consacrate care contravin Regulamentului de procedură, în special în cadrul activităților sesiunilor plenare ale Parlamentului. În acest sens, este necesar fie să se integreze aceste „cutume” în lege, fie să se interzică orice abatere de la regulament. Desigur, cu condiția ca aceste „interdicții” să fie aplicate”, a menționat Igor Klipii.
