Proiectul a fost supranumit „Politica fiscală 2026”, deși Moldova are o tradiție clară de elaborare a unui astfel de document de mai mulți ani. Conform acestei tradiții, proiectul este elaborat de Ministerul Finanțelor în consultare cu asociațiile profesionale și de afaceri, care își pregătesc propunerile. Ministerul Finanțelor le evaluează din punctul de vedere al impactului lor asupra execuției bugetare și, dacă este posibil, le include în document. Acesta este apoi discutat în cadrul unor dezbateri publice, după care ajunge la guvern și la parlament, unde deputații fac ajustările sau propunerile lor.
În acest an, procedura a fost scurtată, ceea ce este de înțeles, ceea ce a fost perceput diferit de către reprezentanții comunității de afaceri. Mulți nu au fost stânjeniți de acest lucru. Mai ales că în vară, înainte de finalul mandatului, parlamentul precedent a aprobat un pachet de modificări fiscale ale legislației, pe care Radu Marian l-a menționat zilele trecute ca fiind politica fiscală – 2026. El a subliniat că a fost al treilea an consecutiv în care guvernul a aprobat politica fiscală în vară. Și a dat asigurări că acest calendar va fi respectat și anul viitor.
Alții, dimpotrivă, au văzut acest lucru ca o „rupere a tradiției”, care a permis întreprinderilor să își promoveze mai activ propunerile. Dar toți s-au plâns fără echivoc de termenul prea scurt de adoptare a proiectului, care ar face discuția acestuia „formală”. Deși propunerile în sine au fost în general evaluate pozitiv, cu unele excepții.
După cum se specifică în nota explicativă a proiectului, acesta este menit să elimine inconsecvențele legislative, să clarifice dispozițiile și să stimuleze anumite sectoare ale economiei prin ajustări fiscale. „Mediul de afaceri este întotdeauna deschis dialogului cu autoritățile și salută inițiativele legislative care vizează îmbunătățirea situației economice din țară în ansamblu și pentru întreprinderile individuale și cetățeni”, a comentat Svetlana Slobodeanu, auditor, contabil autorizat internațional, doctor în economie, „Din păcate, în ciuda numeroaselor solicitări adresate Guvernului de a menține stabilitatea legislativă și constanța în aplicarea mecanismelor fiscale, am fost observați și obligați să participăm la procese constante și completările propuse la politica fiscală pentru anul 2026 seamănă mai mult cu corectarea unor deficiențe anterioare decât cu introducerea unor măsuri strategice, cu adevărat necesare.”
Comunitatea experților a apreciat propunerea privind dreptul de deducere a costului instalațiilor și rețelelor electrice transferate gratuit în temeiul Legii nr. 164/2025 privind energia electrică. „Credem că ar fi coerent să desemnăm aici și transferul cu titlu gratuit al rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare, în conformitate cu Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare. Și, de asemenea, instalațiile și rețelele de gaze, în conformitate cu Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale”, continuă ea. – Și să prescrie un mecanism și o procedură clare pentru documentarea dreptului de deducere a acestor pierderi, cu siguranță semnificative”.
În același timp, experții consideră nesemnificativă creșterea pragului de înregistrare obligatorie a plătitorilor de TVA – de la 1,2 milioane de lei la 1,5 milioane de lei. „Vă reamintim că pragul de 1,2 milioane de lei a fost introdus în 2018″, notează Svetlana Slobodeanu. – Cred că toată lumea va fi de acord că în 8 ani nivelul de creștere a prețurilor în țara noastră a depășit cu mult 25%, atât de mult propun autorii să îl crească”.
Andrei Jizdan, doctor în economie, director al Jizdan & Partners, este de acord cu colegul său: „Mediul de afaceri a apreciat această decizie, având în vedere că pragul nu a mai fost ajustat de mulți ani”, spune el. – În același timp, considerăm că majorarea ar trebui să fie mai semnificativă, deoarece acest prag nu ia în considerare procesele inflaționiste și realitățile economice actuale. Mai mult, pragul de 1,2 milioane de lei a fost stabilit pentru aplicarea impozitului unic de 15%, care este destinat antreprenorilor care desfășoară activitate independentă, așa-numiții freelanceri. Dacă presupunem că un liber profesionist poate ajunge la o cifră de afaceri anuală de 1,2 milioane de lei, este cu atât mai evident că reprezentanții sectorului întreprinderilor mici pot depăși cu ușurință o cifră de afaceri anuală de două ori mai mare. Considerăm că acest plafon ar trebui revizuit anual în cadrul politicii fiscale, pentru a fi în concordanță cu realitățile economice actuale.”
„Nu este clar de ce pentru norma populară privind deducerea cheltuielilor de studii ale persoanelor fizice, în pofida creșterii aparente a sumei absolute (de la 16,1 mii lei în prezent la 20 mii lei propus), rămâne limita, care nu este legată de numărul de persoane instruite”, continuă Svetlana Slobodeanu. – Ca și până acum, indiferent de numărul de copii, o persoană fizică are dreptul de a deduce o anumită sumă din cheltuielile de educație pentru întregul an. Însă, începând cu anul următor, la deducere se va adăuga educația proprie a contribuabilului. Adevărat, în aceeași limită”.
În ceea ce privește privilegiul de amânare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru întreprinderile mici și mijlocii, specialistul notează: „În ciuda faptului că norma este inițial contradictorie și ambiguă, ceea ce este confirmat de modificările repetate, iar efectul său ar trebui să se încheie în 2025, autorii propun să o „prelungească” pentru încă 2026. În opinia noastră, aceasta nu este o prelungire a privilegiului, ci introducerea unui nou mecanism, deoarece criteriile de valoare pentru întreprinderile care îl pot aplica sunt modificate, iar lista „excepțiilor” de la acest drept este extinsă semnificativ. În special, se propune ca întreprinderile implicate în comerț să nu poată beneficia de amânarea plății impozitelor. În cazul în care legiuitorul insistă în continuare asupra acestor modificări, credem că ar fi recomandabil să le introducă ca norme noi la articolul 87 din Codul fiscal, mai degrabă decât să „suprapună” mecanismul deja elaborat de 3 ani”.
O mulțime de dispute în comunitatea profesională a fost provocată de propunerea autorilor proiectului de a lăsa în vigoare utilizarea accizelor la importul de automobile și de a amâna introducerea normei privind TVA, care urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2026. Motivul este pregătirea insuficientă a sistemului informațional al Serviciului Vamal pentru evaluarea adecvată a valorii lor vamale. Svetlana Slobodeanu propune să privim acest fapt din alt unghi.
„Nu este vorba nici măcar de dezacorduri conceptuale privind aplicarea accizelor sau a TVA-ului”, spune ea. – Este deprimant faptul că din 2023, când a fost aprobată norma privind introducerea TVA, nu s-a făcut nimic pentru ca mecanismul legal să funcționeze”.
Logos Press va continua să comenteze proiectul modificărilor fiscale propuse pentru 2026. Fiți cu ochii pe publicațiile noastre.
