Potrivit documentului, salariul minim în sectorul bugetar va crește de la 5.500 la 6.300 de lei, veniturile bugetare se vor majora cu 5,1% față de 2025, iar cheltuielile vor crește cu 7%. În același timp, 93 la sută din acestea vor fi acoperite din fondurile generale ale statului.
La capitolul cheltuieli este inclusă o investiție de capital „record” de 3 miliarde de lei, cu 35,6 la sută mai mult decât în 2025. Fondurile vor fi folosite pentru implementarea a 85 de proiecte privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, de alimentare cu apă și canalizare, energetice și agricole. 9,89 miliarde de lei sunt prevăzute pentru sănătate, 21,94 miliarde de lei pentru educație și 22,47 miliarde de lei pentru protecție socială. Sunt subliniate investițiile în carduri medicale electronice, medicamente inovative, mese gratuite pentru elevi și renovarea grădinițelor. Președintele comisiei, Radu Marian, a dat asigurări că membrii comisiei vor „monitoriza atent gradul de realizare a cheltuielilor”.
Între timp, o dispută pe marginea procedurii de adoptare a bugetului și a principalilor indicatori ai acestuia face ravagii în presă. Economistul Veaceslav Ionițea a apreciat drept „neglijență flagrantă” faptul că guvernul a prezentat proiectul înainte ca misiunea FMI să-și înceapă activitatea.
„Programul de guvernare prescrie creșterea economică, care se bazează pe ajutorul UE de 1,9 miliarde de euro (20% din PIB). Cu toate acestea, cifrele prevăzute în bugetul pentru anul viitor arată o poveste diferită”, a declarat fostul prim-ministru, deputatul Ion Chicu. – Veniturile prevăzute la bugetul de stat sunt cu doar 5% mai mari decât în acest an. Aceasta este chiar mai puțin decât inflația prognozată. În același timp, cheltuielile au crescut mult mai mult. Nu suntem împotriva cheltuielilor, multe dintre ele, sunt sigur, au o justificare, dar de ce partea de venituri în termeni reali rămâne la nivelul din 2025?”.
Fostul prim-ministru consideră drept pozitivă creșterea la 2,20 miliarde LE a fondului de subvenții în agricultură. „Dar fondul a acumulat deja datorii la o rată anualizată. Și dacă avem un deficit record de 21 de miliarde de lei, înseamnă că luăm împrumuturi pentru cheltuielile bugetare curente”.
Mai există un argument – salariile. Anul viitor, salariul de bază minim pentru bugetarii de nivel mediu va crește de la 2200 lei la 2400 lei, adică cu 9%. În același timp, deficitul bugetar este planificat să crească cu 15%. Se pare că nici investițiile, nici salariile nu vor fi acoperite integral de aceste cheltuieli.
„Economiștii înțeleg consecințele pe termen lung ale acestei tendințe. Uitați-vă la Franța, România, Bulgaria. Deficitele bugetare pot fi acoperite printr-o mai bună administrare a veniturilor. De la 1 ianuarie 2025, au crescut accizele la produsele petroliere, tutun, alcool. Acesta este un element cu greutate. În general, importurile din acest an au crescut cu 18% și, în consecință, baza impozabilă a crescut. Dar de ce veniturile vamale au crescut doar cu 6%? Dacă structura importurilor s-a schimbat sau există alte motive pentru scăderea acestui indicator, trebuie să le explicăm.
Parlamentul a adoptat recent o lege care anulează în mare parte prevederile legislației privind controlul de stat. „Legea 131 privind controlul de stat a fost aprobată în conformitate cu recomandările comunității de afaceri”, spune Ion Chicu. – Potrivit acesteia, organele de control trebuiau să țină un registru de control și un inspector nu avea voie să efectueze inspecții surpriză. Această lege a fost practic distrusă. Când am întrebat de ce se adoptă o lege care contrazice reforma, care a fost plătită și cu fonduri de la Banca Mondială printr-un împrumut, mi s-a răspuns: „Dacă nu o adoptăm și nu dăm puteri suplimentare inspectorilor de muncă, nu vom primi împrumutul de 15 milioane de euro până la Anul Nou, adică vom pierde tranșa”.
