Șefa biroului de legătură NATO în Moldova, Mihaela Gerard Simac, a declarat că ideea evenimentului a apărut în cadrul instituției lor, după care au aplicat la Fundația Konrad Adenauer, care a finanțat summitul.
Forumul de Securitate Moldova 2025 a fost conceput pentru a reuni oficiali guvernamentali, diplomați, reprezentanți ai instituțiilor UE și NATO, think tank-uri de top și societatea civilă pentru a discuta despre complexitatea crescândă a amenințărilor hibride la adresa sustenabilității democratice, proceselor electorale și integrării europene a Moldovei.
Accentul urma să fie pus pe dezinformare, războiul algoritmic, amenințările cibernetice, dependența economică și strategiile regionale coordonate de răspuns.
Republica Moldova va elabora un Plan național de reziliență pentru instituțiile publice în vederea consolidării capacității acestora de a combate atacurile hibride, a anunțat președintele Maia Sandu, care a luat cuvântul la eveniment. Domeniile-cheie ale planului vor include combaterea dezinformării, securitatea cibernetică și consolidarea sistemului judiciar.
Experiența Moldovei în contracararea atacurilor hibride asupra suveranității și democrației a fost în centrul unei discuții între Maia Sandu și Tim Judah, corespondent special pentru The Economist, care a moderat deschiderea summitului.
„Moldova este un fel de teren de testare, dar ținta este Europa. Aceste provocări pentru UE sunt în creștere: ele perturbă aeroporturile europene, inclusiv cel din Bruxelles, și multe alte orașe. Europa are multe de învățat de la Moldova. În primul rând, în lupta împotriva atacurilor hibride, trebuie să ne unim cu toții forțele. Un lucru pe care Moldova l-a demonstrat, și anume că instituțiile statului lucrează împreună pentru a combate toate atacurile hibride. Moldova este un exemplu de inspirație pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, în mesajul său video.
Ulterior, temele menționate mai sus au fost repetate într-o variantă sau alta.
Principalele narațiuni ale vorbitorilor de la forum: după lungi campanii de dezinformare, reformă legislativă, penetrare instituțională și presiune economică, Moldova a demonstrat cum coordonarea strategică, integrarea europeană și coeziunea socială pot transforma criza în oportunități. Discuția a prezentat experiența țării în contracararea amenințărilor hibride, consolidarea instituțiilor, creșterea încrederii publice și aprofundarea cooperării cu partenerii europeni și regionali.
Vorbitorii (mai mult de 20 dintre ei) au discutat strategii practice pentru creșterea rezilienței publice și instituționale, aprofundarea cooperării regionale și asigurarea guvernanței democratice.
Aceștia au discutat despre modul în care actorii străini au încercat să slăbească instituțiile democratice și să submineze încrederea publică.
De asemenea, s-a discutat despre modul în care cooperarea regională, angajamentul față de UE și NATO și sprijinul din partea organizațiilor internaționale pot consolida capacitatea Moldovei de a face față și de a se adapta provocărilor în schimbare.
Un panel separat a explorat modul în care gestionarea eficientă a crizelor poate reduce efectele în cascadă ale tacticilor hibride, fie că este vorba despre campanii de dezinformare, întreruperi în lanțurile de aprovizionare cu energie și alimente sau exploatarea deliberată a vulnerabilităților revelate de schimbările climatice și dezastrele naturale.
În paralel, a fost examinată abordarea în evoluție a Republicii Moldova privind securitatea energetică într-un context regional și geopolitic în schimbare. Moldova, anterior puternic dependentă de un singur furnizor, a făcut progrese în diversificarea mixului său energetic, integrarea pe piețele europene și consolidarea rezistenței la șocurile externe.
Grupul de lucru va compila toate propunerile făcute și le va prezenta conducerii țării și organizațiilor internaționale pentru a elabora o foaie de parcurs care să protejeze instituțiile democratice, să consolideze încrederea publică și să asigure viitorul european al Moldovei.
