Această inițiativă răspunde, de asemenea, observațiilor făcute în Raportul Comisiei Europene privind Extinderea 2023, care afirmă că, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește legislația privind zgomotul în Moldova.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Mediului cu sprijinul proiectului „Justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în RM” implementat de EcoContact SA cu asistența Suediei și a fost supus consultării publice.
Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), zgomotul este al doilea factor de risc de mediu pentru sănătatea publică, după poluarea aerului. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de zgomot poate provoca hipertensiune, boli cardiovasculare, tulburări de somn și tulburări cognitive la copii. AEM estimează că, în Europa, peste 20 % din populație trăiește în zone în care nivelurile de zgomot au un impact negativ asupra sănătății.
„Zgomotul ambiental” se referă la sunetele externe nedorite sau dăunătoare generate de transportul rutier, feroviar, aerian și de instalațiile industriale.
Orice sunet care depășește pragul de 85-90 decibeli poate afecta auzul și urechile. Studiile arată că urechile umane au nevoie de cel puțin 16 ore de odihnă pentru a compensa două ore de expunere la 100 dB de zgomot.
Transportul rutier este principala sursă de zgomot în UE, ceea ce înseamnă că aproximativ 92 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 dB (zi-seară-noapte) și 58 de milioane noaptea. Zgomotul feroviar afectează 18 milioane de persoane în timpul zilei și 13 milioane noaptea, în timp ce zgomotul aviatic afectează 2,6 milioane de persoane în timpul zilei și mai puțin de 1 milion noaptea. Deși zgomotul feroviar și aviatic afectează mai puține persoane, acesta rămâne o problemă gravă în apropierea coridoarelor feroviare și a aeroporturilor importante.
În Republica Moldova, lipsa unui sistem de monitorizare cuprinzător nu permite o evaluare completă a situației, însă datele privind numărul tot mai mare de instalații de transport rutier și industrial indică o expunere sporită a populației urbane la niveluri de zgomot care depășesc valorile permise de normele sanitare.
AEM estimează că zgomotul duce la o pierdere anuală de aproximativ 1,3 milioane de ani de viață sănătoasă (măsurată prin DALY) în regiunea europeană, ceea ce este echivalent cu o pierdere economică de cel puțin 95,6 miliarde EUR și reprezintă aproximativ 0,6% din PIB-ul UE. La nivel național, dovezile indirecte (creșterea parcului auto, creșterea transportului de marfă și de pasageri) indică creșterea costurilor asociate spitalizării și scăderea productivității. Lipsa unei reglementări specifice face imposibilă cuantificarea precisă a acestor pierderi economice.
Analiza cadrului național de reglementare indică faptul că nu există un regulament specializat privind evaluarea și gestionarea poluării fonice a mediului. În prezent, legislația conține doar dispoziții generale consacrate în legile „privind protecția mediului”, „privind supravegherea de stat a sănătății publice” și „privind protecția sănătății”.
Prin urmare, în Moldova nu există standarde obligatorii pentru nivelurile maxime admisibile de zgomot în zonele sensibile din punct de vedere al mediului (școli, spitale, parcuri publice, zone rezidențiale). Nu există o practică de elaborare a hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune pentru reducerea poluării fonice. Nu există un sistem național de monitorizare cu stații de măsurare și baze de date centralizate și nu există un mecanism clar de coordonare între autoritățile responsabile (Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății, autoritățile locale). Cetățenii nu sunt suficient informați cu privire la riscurile asociate zgomotului.
Aceste lacune ar trebui abordate prin introducerea unui regulament special și prin apariția unui cadru de reglementare pentru elaborarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate și aeroporturi. precum și pentru stabilirea limitelor de zgomot admisibile pentru zonele sensibile. Va fi instituit un sistem național de monitorizare și raportare și va fi creat un mecanism clar de coordonare interministerială. Vor fi organizate campanii mai ample de sensibilizare a publicului cu privire la riscurile poluării fonice.
