Natalia Plougarou, Alik Byrcae
„O economie sănătoasă ar trebui să se reflecte în bunăstarea oamenilor prin salarii și pensii mai mari, locuri de muncă sigure și servicii sociale accesibile. Prin politici active de ocupare a forței de muncă, sprijinirea familiilor cu copii, extinderea programelor pentru persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, ne asumăm responsabilitatea de a avea grijă de toată lumea”, se arată în document.
Potrivit noului ministru al Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, datorită restructurării și reformelor efectuate atât în cadrul Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, cât și al Inspectoratului Muncii, există deja rezultate decente.
Potrivit analizei economice „Tendințe în economia Republicii Moldova”, publicată semestrial de Institutul Național de Cercetări Economice, forța de muncă în prima jumătate a anului 2025 a constituit 804,25 mii persoane, în scădere cu 10,5%. Rata activității economice a fost de 40,7%, în scădere cu 9,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul populației ocupate în prima jumătate a anului a fost de 768,90 mii persoane, în scădere cu 9,21% față de aceeași perioadă a anului trecut. În consecință, rata de ocupare a ajuns la 38,9 la sută, înregistrând o scădere de 4,2 p.p. Numărul șomerilor a scăzut cu 5,1% până la 35,4 mii persoane, însă rata șomajului a crescut cu 0,3 p.p., ajungând la 4,4%. Scăderea numărului de șomeri cu o creștere simultană a ratei șomajului se explică prin reducerea forței de muncă totale. Conform previziunilor Institutului, rata șomajului nu va depăși 4% la sfârșitul anului.
Alik Birke, profesor la Academia de Științe Economice din Moldova, a declarat într-un interviu pentru Logos Press că atingerea obiectivului de 100.000 de noi locuri de muncă va fi posibilă doar dacă investițiile vor fi atrase activ în țară: „Acest lucru va fi posibil dacă investițiile vor fi atrase în Moldova și locurile de muncă informale se vor transforma în locuri de muncă formale. Iar acest lucru, la rândul său, reflectă creșterea numărului de locuri de muncă în țară. Dacă va exista un climat investițional favorabil, mai ales odată cu lansarea procesului de deschidere a clusterelor pentru aderare, investitorii vor privi Moldova altfel. Dar este important să luăm în considerare și războiul din Ucraina. Acesta este un risc, deoarece investitorii nu vin acolo unde nu există securitate, stabilitate și condiții pentru investiții politice, economice și sociale confortabile”.
În iulie, Parlamentul a adoptat Legea privind libera circulație și ședere pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora. Scopul proiectului de lege este „crearea unui cadru juridic național în conformitate cu cerințele UE, care va asigura reglementarea și facilitarea exercitării dreptului cetățenilor UE și al membrilor familiilor acestora la libera circulație și ședere pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv accesul liber la piața muncii”.
Legea introduce conceptul de „lucrător UE” – un cetățean UE care este angajat sau desfășoară o activitate independentă pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislația.
Există opinia că în acest fel statul va reuși într-adevăr să atingă cifra de 100.000 de noi angajați, dar va duce la un dezechilibru al pieței muncii interne. Cu toate acestea, ministrul Muncii, Natalia Plugaru, a dat asigurări că ministerul desfășoară în prezent măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în primul rând pentru cetățenii țării: „Vrem să ne asigurăm că cetățenii șomeri din Republica Moldova, care sunt în căutarea unui loc de muncă, vor putea obține un loc de muncă”.
Potrivit lui Alic Byrca, Moldova nu este amenințată de un dezechilibru pe piața muncii: este puțin probabil ca cetățenii UE să fie interesați de salariile noastre.
„Pentru ca cetățenii UE să vină să lucreze în Moldova, este necesar să le oferim salarii mai mari decât în țările lor. Prin urmare, nu cred că piața muncii din Moldova va fi atractivă pentru ei la această etapă. Cel mai probabil, forța de muncă va veni din Est, ceea ce se observă deja de ceva timp. În același timp, ținând cont de deficitul de forță de muncă din Moldova, angajatorii sunt interesați de acest lucru – este profitabil să angajeze lucrători străini, deoarece aceștia acceptă salarii mai mici în comparație cu cerințele cetățenilor noștri. Acest lucru oferă mai multă încredere: un angajat străin va lucra cel puțin un an în baza unui contract. Cetățenii noștri pot pleca după o săptămână sau o lună dacă nu le place ceva, ceea ce creează probleme angajatorilor. Dacă vorbim doar despre cetățenii UE, nu văd nicio problemă, deoarece nu se așteaptă un flux masiv de persoane dispuse să lucreze în Moldova la nivelul actual al salariilor”.
În Republica Moldova, salariul minim este de 5500 de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 280 de euro la cursul de schimb actual. În România, salariul minim brut este de 4050 de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 800 de euro. Și chiar dacă îl creștem la 8050 de lei, așa cum au cerut recent sindicatele, tot va fi mai puțin de jumătate din salariul minim actual din România. În Germania, salariul minim legal este de 12,82 euro brut pe oră. La noi este de aproape opt ori mai mic. În întreaga UE, salariul minim variază de la 550 de euro în Bulgaria la peste 2.638 pentru muncitorii necalificați din Luxemburg.
Într-un raport prezentat la Bruxelles la 4 noiembrie, Comisia Europeană a confirmat că Moldova a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul liberei circulații a lucrătorilor. În perioada de raportare, Moldova a semnat acorduri bilaterale suplimentare privind coordonarea sistemelor de securitate socială cu statele membre ale UE, precum și a continuat lucrările pregătitoare pentru aderarea la Rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (EURES) după aderarea la UE. În plus, Moldova a încheiat un acord de cooperare cu Autoritatea Europeană a Muncii. În același timp, recomandările UE de anul trecut au fost parțial puse în aplicare și rămân relevante. În anul următor, Moldova ar trebui, printre altele, să alinieze legislația națională la acquis-ul UE privind accesul la piața muncii pentru cetățenii UE, să încheie acorduri suplimentare privind coordonarea sistemelor de securitate socială și să dezvolte infrastructura IT pentru cardul european de asigurări sociale de sănătate și schimbul electronic de informații privind securitatea socială.
Șeful Departamentului juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Eugen Covrig, a declarat că Moldova este obligată să îndeplinească directivele UE, inclusiv să asigure dreptul cetățenilor UE de a lucra în țară, indiferent de consecințe. „Din moment ce avem obligația de a transpune anumite directive, inclusiv obligația de a garanta cetățenilor UE dreptul de a veni în Moldova și de a munci aici, nu ne putem abate de la aceste obligații. Dacă le-am acceptat, nu este loc de ezitări. Indiferent de consecințe – în unele cazuri vor fi dăunătoare, în alte cazuri vor fi benefice. Eu vorbesc exclusiv din punct de vedere juridic, nu din punct de vedere politic sau pragmatic”, a declarat Eugen Covrig într-un interviu acordat Logos Press.
Experții consideră că, teoretic, este posibil să se ajungă la 100 de mii de noi angajați în patru ani, dar există mulți factori de care guvernul va trebui să țină cont. În același timp, dacă ceva nu merge bine, nimeni nu a oferit garanții. După cum a subliniat un interlocutor competent al ziarului, există o mare diferență între frazele „să angajeze 100 de mii de persoane” și „să sprijine angajarea a 100 de mii de persoane”.
