Andrei Zhizdan
În numărul precedent al Logos Press am relatat despre principalele propuneri ale Asociației Investitorilor Străini (FIA). Astăzi – inițiativele Asociației Naționale a Companiilor IT (ATIC).
Acum ATIC consultă membrii comisiei fiscale, care au pregătit mai multe propuneri privind atât impozitarea, cât și reglementarea activității antreprenoriale. Mai exact, eliminarea barierelor din calea desfășurării acesteia.
„Atunci când un investitor străin înființează o filială în Moldova, acesta are două posibilități de a face investiții: fie prin capitalul autorizat, fie printr-un împrumut”, spune Andrei Zhizdan, președintele comitetului fiscal al organizației. – De regulă, investitorii nu folosesc prima metodă, deoarece în cazul unei eventuale lichidări a companiei, aceasta generează dificultăți și cheltuieli suplimentare. Cel mai adesea ei investesc printr-un împrumut pentru o filială”.
În același timp, potrivit legislației moldovenești, un client sau o companie din Moldova nu poate primi fonduri mai mari de 10 mii de euro fără așa-numita „notificare” a Băncii Naționale. Băncile promit să respecte termenul în 10 zile, dar în practică această procedură durează aproximativ o lună. Străinii nu înțeleg de ce este nevoie de o birocrație excesivă când alte țări din regiune nu au astfel de cerințe.
„Nu este clar care este scopul său în ceea ce privește reglementarea pieței”, continuă el. – Atunci când fondurile sunt retrase în străinătate, acest lucru ar putea fi totuși înțeles. Atunci când fondurile sunt trimise în România, procedura durează între o lună și jumătate și două luni. Compania trebuie să dovedească din nou proveniența banilor, deși atunci când un client depune bani într-un cont, acesta este verificat. În plus, trebuie să prezentați un raport preliminar cu dovada că venitul dvs. este egal cu suma care se află în cont, deși fondurile se pot acumula pe parcursul mai multor perioade și pot apărea discrepanțe din diverse motive. De exemplu, deprecierea mare.
– Este clar că aceasta este o modalitate de a reduce numerarul, ceea ce este bine pentru economie, dar băncile sunt atât de impregnate de aceste proceduri încât, chiar dacă există dovada anumitor sume, analiza este dură. În același timp, partea română nici nu se uită la această notificare. Credem că acesta este un dezavantaj pentru procesul de investiții. De aceea, propunem fie să mărim plafonul de notificare, pentru că 10 mii de euro nu sunt mulți bani astăzi. Fie să îl lăsăm pentru persoanele fizice, pentru a evita utilizarea acestuia în politică. Iar pentru companii, ar trebui să îl mărim la 150 de mii de euro.
În plus, să ajustăm norma din Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. „Una dintre dispozițiile articolului 5 din această lege cere băncilor să identifice beneficiarul final dintr-o sursă de încredere”, spune Andrei Zhizdan. – Acestea, la rândul lor, au nevoie de un document emis de un organism de stat. Problema apare în cazul companiilor a căror societate-mamă este situată în SUA. Acolo, un astfel de document este semnat de fondatorul companiei. Dar băncile noastre nu îl recunosc. Astfel de societăți nu pot deschide un cont bancar. Sugerăm ca acest document să fie semnat fie de un auditor, fie de un alt specialist.
Membrii asociației propun să se aducă clarificări la articolul 71 din Codul fiscal. Conform dispoziției actuale, serviciile de consultanță nerezidente în domeniul afacerilor și managementului sunt impozabile doar dacă sunt prestate pe teritoriul Republicii Moldova. Dar această dispoziție este vagă, astfel încât sunt posibile interpretări.
„Să presupunem că o companie a primit serviciul de publicitate într-o rețea socială, iar acesta este afișat pe teritoriul Moldovei”, explică specialistul. – În consecință, aceasta are obligația de a reține impozitul la sursă. Dar dacă această publicitate este afișată în România, atunci trebuie să se înțeleagă clar că nu există o astfel de obligație. Sau o companie de consultanță din București prestează servicii în Moldova. Dacă acest lucru se întâmplă prin ZOOM, atunci se consideră că nu are loc pe teritoriul Moldovei și doar dacă consultantul este prezent fizic aici, atunci se aplică norma. Nu există claritate în toate aceste subtilități ale legislației. Articolul este plin de termeni generali și se poate doar ghici ce se cere de la noi. Noi am propus anumite modificări, pentru că acum majoritatea companiilor se asigură și cer un certificat de la un nerezident pentru a se proteja”.
O parte din propunerile asociației sunt legate de noul regim fiscal pentru freelanceri. „Credem că este necesar să se completeze însăși definiția dispoziției „activitate independentă”, – comentează specialistul. – În cazul în care un antreprenor coordonează mai multe persoane fizice care desfășoară activități independente, inițial să nu-l considere un freelancer. Acest lucru este necesar pentru a evita riscul optimizării fiscale, atunci când acționează nu ca un angajator, ci ca un hub de liber-profesioniști. În acest caz, nici statul, nici angajații nu au de pierdut. Ideea este să fie clar: cei care își asumă riscuri de optimizare nu pot fi considerați liber-profesioniști”.
În etapa de aprobare a legii, deputatul Radu Marian, la solicitarea ATIC, a făcut o propunere la articolul 24 din Codul Fiscal privind anumite restricții la acest regim. Și anume: dacă o companie cheltuie mai mult de 10% din masa salarială pentru întregul an pe freelanceri, tot ce depășește această sumă ar trebui să fie considerat salariu și supus tuturor impozitelor pe salarii.
Membrii organizației propun modificarea acestei dispoziții. Și, de asemenea, să aducă înapoi vechea scutire pentru companiile IT care nu sunt rezidente ale parcului. Aceasta era valabilă până în 2024 și se referea la plata fondului social și a impozitului pe venit. În prezent, trebuie să înregistrăm o societate de outsourcing separată și să o includem în parc pentru a beneficia de avantajul fiscal unic. Potrivit reprezentanților sectorului, este necesar să se egalizeze drepturile tuturor companiilor.
