
Înainte de octombrie 2025, procedurile de import al produselor vegetale reexportate erau mai puțin detaliate în legislația turcă. În conformitate cu reglementările anterioare, la importul mărfurilor, cumpărătorul prezenta autorităților de reglementare turce un singur certificat fitosanitar eliberat fie de țara exportatoare, fie de țara producătoare. Conform noilor reglementări, în orice situație în care țara de origine a mărfii diferă de țara de încărcare, cumpărătorul turc trebuie să prezinte certificatul fitosanitar original al țării producătoare împreună cu un certificat fitosanitar de reexport eliberat de autoritățile din țara de încărcare.
Potrivit lui Iurie Rizha, președintele Asociației Agrocereale a Exportatorilor Agricoli, în practică autoritățile române nu pot elibera un certificat fitosanitar pentru reexport pentru mărfurile care nu intră sub regimul vamal de import. Cu alte cuvinte, grâul, porumbul sau semințele oleaginoase din Republica Moldova transportate prin portul Constanța fără a fi importate oficial în România nu pot obține acest document suplimentar cerut de Turcia. Fără el, navele care se îndreaptă spre porturile turcești nu pot intra în țară. Comercianții români care obișnuiau să accepte transporturi de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiță de origine moldovenească pentru reexport în Turcia au încetat să mai accepte aceste încărcături.
Cu toate acestea, în ciuda noilor obstacole administrative impuse de legislația turcă, unii comercianți moldoveni continuă să expedieze mărfuri către portul Constanța, dar cu destinații finale în afara Turciei, fie pentru reexport către Uniunea Europeană, fie pentru tranzit regional în regiunea Mării Negre. Acest lucru susține activitatea logistică în coridorul Giurgiulești-Constanța, dar nu compensează pierderea pieței turcești, spune Iurie Rija.