Română

Da, lumea se hrănește din America.

De la boom-ul economic al lui Reagan din anii '80, multe elite străine le-au spus americanilor că au fost păcăliți: că reducerile de impozite și dereglementarea sunt o modalitate nechibzuită și inutilă de a stimula creșterea economică. Ei susțin că țările care plătesc subvenții generoase pentru copii și încurcă întreprinderile în birocrația hârtiilor au același nivel de venit. De ce, atunci, să suportăm duritatea economiei de cowboy?
Timp de citire: 4 minute Author:
Link copiat
Da, lumea se hrănește din America.

Două motive ies în evidență. În primul rând, în ultimul deceniu, America a lăsat mult în urmă țări precum Canada și Germania în ceea ce privește creșterea veniturilor (în unele cazuri, diferența este de până la 20 %). Pe piața bursieră, situația este similară: din 2015, indicele S&P 500 a crescut cu aproximativ 250 %, de două ori mai mult decât celelalte țări din G7.

Și din cauza celui de-al doilea motiv, probabil că mi se va interzice să toastez cu un pahar de Porto și Sherry în Europa: „bătrânul continent” (și o mare parte a restului lumii) a devenit un profitor, atașându-și căruța de economia cowboy a SUA.

Administrației Trump îi place să pună accentul pe apărare și să deplângă faptul că Europa și Coreea de Sud „nu își ridică greutatea cuvenită”. Dar nu este vorba doar de statistici, conform cărora America cheltuiește 3,5 % din PIB pentru armată, în timp ce, să zicem, Austria cheltuiește 0,8 % sau Norvegia cheltuiește 1,6 % (chiar dacă se învecinează cu Rusia). Prin urmare, nu doar fiordurile din Norvegia sau Alpii din Austria neutră sunt în siguranță datorită soldaților americani. Această apărare eliberează bani care pot fi cheltuiți cu generozitate pentru școli și medicamente.

În ciuda cheltuielilor sale uriașe pentru apărare, America plătește, de asemenea, pentru cabinetul medical al lumii. SUA reprezintă mai puțin de 5 % din populația lumii, dar jumătate din toate cheltuielile de cercetare și dezvoltare farmaceutică. Marea Britanie, în schimb, investește doar 0,28% din PIB în medicamente noi – aproximativ o treime din cota SUA.

Atunci când companiile strigă: „Eureka, am găsit un medicament nou!”, controlul îngăduitor al prețurilor din SUA permite acestor firme să recupereze costurile uriașe de cercetare pe seama familiilor americane. Iar atunci când suedezii și belgienii descoperă medicamente inovatoare pentru epilepsie sau migrene, de exemplu, consumatorii americani ajung să plătească de 2,5 ori mai mult pentru a opri crizele sau durerile de cap teribile. Fără acest tip de sponsorizare, sute de medicamente nu ar ajunge din eprubetă în cabinetul medical. Gospodăriile americane plătesc pentru a stimula noile descoperiri.

Pe frontul energetic, revoluția de șist din SUA nu numai că a transformat America de Nord, dar a și stabilizat prețul global al petrolului. Da, SUA nu este singurul loc care are petrol sau gaze de șist. Geologii raportează că Franța are resurse de energie de șist sub Bazinul Parisului, iar Germania are rezerve de energie de șist în Saxonia Inferioară. Dar autoritățile de reglementare din aceste țări ar prefera să-și arunce cadavrele sub excavatoare decât să permită dezvoltarea acestor resurse.

În domeniul tehnologiei, Silicon Valley și mașina americană de capital de risc au transformat o mare parte a lumii în profitori. Datorită reglementărilor permisive, a legilor favorabile privind falimentul și a unei culturi a start-up-urilor neînfricate, America atrage 300 de miliarde de dolari în capital de risc (pe cap de locuitor, aceasta este de cinci ori mai mult decât țările scandinave, care atrag doar 5 miliarde de dolari).

SUA are de trei ori mai multe „startup-uri unicorn” (evaluate la mai mult de 1 miliard de dolari) decât UE. Iar unele dintre aceste startup-uri se transformă în firme precum Nvidia și Google. Cu toate acestea, eșecul este, de asemenea, tolerat în SUA: aproape 70 % dintre întreprinderile tehnologice nou înființate mor în decurs de cinci ani. Acest sistem încurajează descoperirile, motiv pentru care investitorii sunt furioși când autoritățile de reglementare din cadrul Comisiei Europene amenință să le taie oxigenul.

Succesele masive ale Americii, orientate către piață, sunt incontestabile, însă Casa Albă a lui Trump riscă să slăbească acest model prin presiuni în favoarea unor participații în societăți private. Intel, unde administrația negociază o participație de 10%, firma de apărare Palantir, gigantul aerospațial Boeing – toate sunt acum în vizorul secretarului pentru comerț Howard Lutnick. Nu ar trebui republicanii să fie alarmați de precedentul creat de Trump prin intrarea în consiliile de administrație ale companiilor americane? Poate că au încredere în Trump în ceea ce privește capitalismul de stat, dar ce se întâmplă cu succesorul său, republican sau democrat?

Puteți privi în sus, în jos sau în lateral – peste tot veți găsi conducerea SUA. Priviți în jos și veți vedea cum se extrage șist din pământ; priviți în sus și veți vedea că 70 % dintre companiile europene folosesc servicii cloud americane; priviți și mai sus și veți vedea cum Blue Origin și SpaceX duc sateliții europeni în spațiul cosmic.

Da, America este ca un cowboy – cizme pătate cu petrol de șist, buzunare mai ușoare din cauza cheltuielilor pentru apărare, un comportament care irită compania politicoasă. Dar același cowboy îi ține pe gangsteri în frâu, asigură farmaciile din lume, livrează sateliți pe orbită. Dacă autoritățile de reglementare îl fac pe cowboy să își agațe pintenii în cui, atunci călătoria bureților în duba cu remorcă va deveni mai lentă și mai accidentată.

Todd Buchholz,
fost director de politică economică la Casa Albă
sub președintele George Bush Sr., fost director general
managing director al fondului speculativ Tiger, autor al cărților New Ideas.
de Dead Economists și The Price of Prosperity,
co-creator al musicalului „Walk of Fame„.

© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta
Piața mondială a grâului – într-o „fază vulnerabilă”
Agrobusiness & Vinificație
28 septembrie 2025
Piața mondială a grâului – într-o „fază vulnerabilă”