Recursul a fost depus în luna august de către deputatul Gaik Vartanean. Acesta a solicitat Curții să verifice constituționalitatea dispoziției cuprinse în articolul 9 din noua Lege privind Curtea Constituțională, conform căreia un judecător CC poate deține funcția pentru două mandate consecutive.
Autorul recursului a subliniat, de asemenea, presupusele lacune legislative, în special:
- absența unui singur concurs deschis pentru selectarea judecătorilor CC;
- absența unei comisii independente pentru selectarea candidaților;
- absența unei proceduri obligatorii pentru testarea integrității (vetting);
- absența unei interdicții privind numirea în funcția de judecător CC a persoanelor care au fost membre ale unor partide politice sau au deținut funcții publice în ultimii trei ani.
Curtea a subliniat că durata mandatului judecătorilor nu coincide cu durata mandatelor autorităților politice, ceea ce reprezintă „o garanție suplimentară a independenței acestora”. În această privință, norma privind posibilitatea de a avea două mandate nu contravine Constituției.
„Da, Comisia de la Veneția a recomandat Republicii Moldova să ia în considerare posibilitatea fie de a prelungi mandatul judecătorilor, fie de a introduce un singur mandat, dar acest lucru ar necesita modificarea Constituției”, a declarat judecătoarea Domnica Manole.
Ea a mai spus că necesitatea unui concurs public unic și a unei comisii independente pentru selectarea judecătorilor Curții Constituționale „nu rezultă din prevederile Constituției”. De asemenea, procedura obligatorie de verificare a judecătorilor „nu rezultă din aceasta”.
În ceea ce privește apartenența la partide politice, Curtea Constituțională a declarat: „Simpla apartenență la un partid politic în trecut nu poate fi considerată incompatibilă cu funcția de judecător, cu condiția ca persoana respectivă să renunțe la apartenență înainte de depunerea jurământului”. Iar impunerea unei interdicții categorice ar fi „prea dură”.
Trebuie amintit că, anterior, Curtea Constituțională a primit o sesizare similară din partea Dianei Caraman și a lui Vladimir Voronin. De asemenea, aceștia au solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea mai multor articole din legea privind Curtea Constituțională, argumentând că unele prevederi ar putea încălca independența Curții, principiul separării puterilor și alte principii constituționale.
În primăvara acestui an, parlamentul moldovean a adoptat o nouă lege privind Curtea Constituțională cu voturile partidului de guvernământ PAS. În special, aceasta prevede noi norme pentru numirea judecătorilor. În baza prevederilor noii legi, în cadrul unei sesiuni speciale a Parlamentului din 17 august, au fost numiți următorii judecători: din partea Parlamentului – Liuba Șova și Nicolae Roșca (cu voturile PAS), din partea Guvernului – Domnica Manole și Sergiu Litvinenco, din partea Consiliului Superior al Magistraturii – Ion Malanciuc. Trei dintre aceștia au fost numiți pentru un al doilea mandat consecutiv.
De menționat că în procedură legislativă se află un singur proiect de lege al opoziției, semnat de Diana Caraman, Inga Sibova, Veaceslav Nigai, Victoria Cazacu și Vladimir Voronin, cu Olesia Stamate în calitate de autor responsabil. Proiectul propune modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională și introducerea unei proceduri publice și transparente de selectare a candidaților pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, cu analize de documente, interviuri și motivarea deciziilor luate.
