Oleg Kara
Demografie
În general, în ciuda scăderii numărului de locuitori (-13,6% în decursul deceniului) și a urbanizării accelerate, populația rezidentă continuă să mențină un mod de viață patriarhal, plătind tribut valorilor familiale tradiționale. Mai mult de jumătate dintre rezidenți sunt căsătoriți și 65% locuiesc în locul în care s-au născut, pe baza numărului total de rezidenți permanenți – 2 381 300.
Teritorial, stabilitatea domiciliului în locul de naștere se înregistrează în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, precum și în raioanele Dubăsari și Hîncești. Raioanele Ungheni, Fălești și Soroca au înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor născute în altă localitate a raionului de reședință permanentă. Municipiile Chișinău și Bălți au cea mai mare pondere a rezidenților neindigeni care și-au schimbat locul inițial de reședință (37% și, respectiv, 36,7%).
Majoritatea absolută a populației țării – 2 301,0 mii persoane (sau 95,5 la sută) – s-au născut în Moldova. Și doar 106,7 mii de persoane (4,4%) s-au născut în alte țări. Astfel de persoane pot fi găsite mai ales în mun. Chișinău, raionul Basarabeasca și mun. Bălți.
Deși numărul mamelor în Moldova a devenit mai frecvent, potențialul fertil a scăzut de la 57% la 49% în zece ani, din cauza scăderii numărului de femei cu vârsta cuprinsă între 15-49 de ani. Cu alte cuvinte, criza demografică este depășită cu resursele disponibile. În plus, datele recensământului confirmă tendința stabilită de creștere a ratei natalității în zonele rurale în comparație cu zonele urbane.
Ponderea femeilor care au născut 2-3 copii a crescut cu 5,4 p.p. (de la 32,8 % la 38,3 %) și, respectiv, cu 2 p.p. (de la 13,4 % la 15,4 %), în timp ce ponderea femeilor care nu au născut a scăzut cu 4,2 p.p.
Populația din zonele rurale este deosebit de stabilă, prevalând încă numeric (53,6 %), în ciuda migrației interne și externe. Îmbătrânirea este însă și mai rapidă în această zonă – vârsta medie a locuitorilor din mediul rural este de 42 de ani, în timp ce vârsta medie a locuitorilor din mediul urban este de 39 de ani.
Structura pe vârste a zonelor rurale este, de asemenea, înaintea zonelor urbane în ceea ce privește creșterea accelerată a numărului de persoane în vârstă. Pe parcursul a zece ani, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani a crescut cu 4,6 p.p., însă creșterea cea mai pronunțată a fost observată în zonele rurale – cu 6,2 p.p. Cea mai mare scădere o înregistrează numărul de tineri. Și cea mai mare scădere revine tinerilor – ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-29 de ani a scăzut cu 7,5 p.p.
Astfel, analizând piramida demografică a ultimelor două recensăminte, experții constată o scădere a ponderii copiilor cu vârste cuprinse între 0-6 ani și a adulților cu vârste cuprinse între 45-60 de ani – cu 20,8% și respectiv 20,5%. De asemenea, numărul tinerilor în vârstă de 15-35 de ani a scăzut cu 38,5%. În plus, se observă o scădere mai pronunțată în grupa de vârstă 20-30 de ani.
Rezerve de forță de muncă
Modificări în structura populației pe grupe de vârstă semnificative din punct de vedere economic au fost înregistrate în toate cele trei categorii. Astfel, ponderea persoanelor în vârstă de muncă (bărbați 16-62 ani, femei 16-59 ani) a reprezentat 55,7% din totalul populației, în scădere cu 9,0 p.p. față de 2014 (64,7%).
Populația sub vârsta activă – 494,5 mii persoane (20,5%), de vârstă activă – 1343,1 mii persoane (55,7%), peste vârsta activă – 571,7 mii persoane (23,7%).
Cea mai mare pondere a populației sub vârsta aptă de muncă – circa 22% – a fost observată în raioanele Ialoveni, Ungheni, Sîngerei și Criuleni, iar în municipiul Chișinău – 21,3%. Cea mai mare pondere a populației în vârstă de muncă a fost observată în Chișinău (60,0% din populația municipiului) și Bălți (56,5%).
Raioanele Basarabeasca, Drochia, Cimișlia, Briceni și Ocnița au înregistrat cea mai mare pondere a populației peste vârsta aptă de muncă – de la 29,6% la 30%, în timp ce media națională a fost de 23,7%. În timp ce în mun. Chișinău, ponderea acestui grup a fost cea mai mică și a reprezentat 18,8% din populația municipiului
Indicele poverii demografice conform recensământului din 2024 a crescut și a constituit 79 persoane (față de 62 persoane conform recensământului din 2014) de populație incapabilă (copii 0-15 ani și persoane în etate) la 100 persoane în vârstă de muncă (persoane 16-59 ani/62 ani), în timp ce în mediul rural acest indicator a constituit 85 persoane incapabile la 100 locuitori apți de muncă.
Nivelul de educație
Без полного среднего и с дошкольным образованием – 50,1 тыс. человек (2,4%), начальное – 193,2 тыс. человек (9,2%), основное общее – 478,8 тыс. человек (22,7%), среднее общее – 268,8 тыс. человек (12,8%), среднее профессиональное – 427,5 тыс. (20,3%), învățământ profesional postliceal – 281 400 (13,3%), învățământ superior (diplome de licență și masterat) – 402 300 (19,1%), studii doctorale și postdoctorale – 5 100 (0,2%).
Rata de alfabetizare: populația alfabetizată în vârstă de 10 ani și peste – 2 099 800 persoane (99,6 %), populația analfabetă (care nu știe să scrie și să citească) – 7 600 persoane (0,4 %).
Cetățenia
Conform datelor finale ale recensământului din 2024, 99 la sută din totalul populației cu domiciliul permanent (circa 2.383,1 mii persoane) sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Iar fiecare a șasea persoană a declarat că are o a doua cetățenie. În timp ce numărul persoanelor cu cetățenie moldovenească a scăzut ușor (cu 0,6 p.p.), numărul persoanelor cu dublă cetățenie a crescut semnificativ pe parcursul celor zece ani. 389,3 mii de persoane, sau 16,3% din cetățenii țării, au declarat prezența cetățeniei altui stat (în creștere cu 10,7 p.p. față de 2014).
Distribuția populației cu cetățenia altui stat, conform recensămintelor din 2024 și 2014, % din numărul total al populației
Ponderea persoanelor cu dublă cetățenie în mediul urban a fost de 21%, cu 8,6 p.p. mai mare decât în mediul rural (12,4%), iar ponderea bărbaților cu dublă cetățenie (17,3%) a fost mai mare decât ponderea femeilor din această categorie (15,5%).
Cetățeni ai Ucrainei au fost 73,1% dintre persoanele care au avut cetățenia altui stat, sau 18,9 mii de persoane, ceea ce a reprezentat 0,78% din populație, o creștere față de recensământul din 2014 (0,14% din populație).
Cetățeni ai Republicii Moldova – 2383,1 mii persoane (98,9%), cetățeni cu dublă cetățenie – 389,3 mii persoane (16,2%), cetățeni ai altor state – 25,8 mii persoane (1,1%), apatrizi – 0,3 mii persoane (0,01%).
Din numărul total de persoane născute în străinătate, 77,4% aveau cetățenia Republicii Moldova (inclusiv dubla cetățenie), 22,4% aveau cetățenia altui stat, iar 0,2% nu aveau cetățenie. Conform datelor recensământului, fiecare al doilea străin cu reședința permanentă în Republica Moldova s-a născut în Ucraina (49,1% sau 52 400 persoane), iar fiecare al treilea s-a născut în Rusia (30,5% din persoanele născute în altă țară).
Migrația
Componenta migrației interne, conform datelor finale, a constituit 9,7% din populația țării, sau 233,3 mii persoane care și-au schimbat locul permanent de reședință la nivel de raioane/municipii.
Populația cu reședința permanentă în Republica Moldova la momentul recensământului și care avea doar cetățenia altui stat sau nu avea cetățenie a constituit 26,1 mii persoane, sau 1,1% din totalul populației.
Dintre acestea, majoritatea (57,5 la sută sau 15,0 mii persoane) se aflau pe teritoriul țării ca urmare a strămutării forțate. Acestea au fost urmate de persoane a căror ședere a fost dictată de statutul familial (25,2 % sau 6,6 mii de persoane). Țările de cetățenie ale acestora au fost Ucraina (72,2% din totalul cetățenilor străini), Federația Rusă (7,8%), India (4%), România (3,6%), Turcia (1,5%), Israel (1,2%). Celelalte state au avut o pondere de mai puțin de 1% fiecare.
Datele privind migrația externă, compoziția etnică a populației, limba de comunicare, condițiile de viață și fondul locativ nu sunt dezvăluite de statisticile oficiale în acest moment, promițând să disemineze toate informațiile ulterior.
Oleg Kara, director general al Biroului Național de Statistică: „Datele sunt diseminate treptat pentru a se asigura că acestea sunt analizate într-un mod cât mai detaliat și structurat posibil. Se preconizează că alte rezultate importante ale Perisensus 2024 vor fi publicate în termen de 18 luni de la finalizarea recensământului. Ne dorim ca aceste informații să servească drept bază solidă pentru politici publice eficiente și o mai bună înțelegere a realităților socio-economice ale țării noastre.”
