Marina Solovieva
Motivul creșterii acestui indicator este reprezentat de ajustările suplimentare aduse documentului pe parcursul anului. Astfel, deși Legea bugetului pentru 2025 prevedea inițial un deficit de 13,9 miliarde de lei, acesta a fost modificat în primăvară, conform căruia a crescut cu 4 miliarde de lei (+28,9%). Acum, valoarea revizuită a acestuia este de 17,9 miliarde de lei, adică 5,1% ca procent din PIB.
Pe ansamblu, potrivit Ministerului Finanțelor, partea de venituri a bugetului de stat pe 6 luni a fost îndeplinită la 36,8 miliarde de lei, iar cea de cheltuieli – la 44,4 miliarde de lei. Creșterea acestor două capitole față de aceiași indicatori ai anului trecut a fost de 17,6%, respectiv 18,2%.
Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au acumulat 16,2 miliarde de lei în ianuarie-iunie. Acestea au crescut cu 12,6 la sută față de anul trecut. Veniturile administrate de Serviciul Vamal au fost înregistrate la nivelul de 19 miliarde de lei. Însă, în termeni procentuali, creșterea veniturilor colectate de Serviciul Vamal este de aproape două ori mai mică decât a celor ale Serviciului Fiscal de Stat. În același timp, aceasta este de 7,3 la sută față de același indicator din anul precedent.
„Rata mai lentă de creștere a veniturilor administrate de Serviciul Vamal în acest an se datorează în principal accizelor la mărfurile importate, a căror sumă în prima jumătate a anului a crescut cu doar 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a comentat Marina Solovieva, director al programului Politici economice al Centrului Independent Expert-Grup. – Acesta s-a ridicat la 4,8 miliarde de lei, în timp ce importul total de bunuri pentru perioada ianuarie-mai 2025 a crescut cu 17,7% față de aceeași perioadă a anului 2024, potrivit datelor BNS. Acest lucru se datorează cel mai probabil scăderii importurilor de produse accizabile, în special din grupa „petrol, produse petroliere și produse conexe”. BNS a raportat o reducere cu 14,4 % a importurilor de bunuri din acest grup pentru perioada ianuarie-mai 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În plus, a fost observată o ușoară scădere (cu 0,7%) a livrărilor către Moldova de bunuri din categoria „tutun brut și prelucrat”, unele dintre acestea fiind, de asemenea, supuse accizelor”.
Veniturile din proiectele cu finanțare externă în primul trimestru al acestui an sunt mai mici decât cele de anul trecut cu aproape 20 la sută. „În același timp, cele mai mari rate de creștere sunt observate la veniturile la bugetul de stat sub formă de granturi de la organizațiile internaționale”, continuă expertul. – Acestea au crescut de 5 ori, până la 2,8 miliarde de lei, deși în prima jumătate a anului trecut bugetul de stat a primit granturi de la organizații internaționale de doar 500 de milioane de lei).
În același timp, după cum remarcă Marina Solovieva, veniturile din impozitele pe proprietate rămân ridicol de mici – doar 347 de milioane de lei, ceea ce reprezintă puțin sub 1% din veniturile fiscale în bugetul public național al Republicii Moldova, în timp ce media UE este de 4,5%.
În ceea ce privește postul de cheltuieli, subvențiile, în acest caz subvențiile emise, reprezintă de asemenea cea mai mare creștere. În acest an, valoarea acestora se ridică la 1,5 miliarde de lei, în timp ce anul trecut a fost de doar 446,5 milioane de lei. În plus, cheltuielile bugetare cu personalul au crescut considerabil. Anul acesta, acestea au ajuns la 6,6 miliarde de lei, în timp ce anul trecut – 5,6 miliarde de lei. La fel și cheltuielile pentru subvenții: 2, 7 miliarde de lei față de 2, respectiv 2 miliarde de lei.
„Astfel, impozitele și taxele în ianuarie-iunie 2025 au asigurat 86% din veniturile bugetului de stat, deși în prima jumătate a anului 2024 acestea au fost mai mari și s-au ridicat la 92%”, sintetizează Marina Solovieva. – În ceea ce privește veniturile în prima jumătate a anului 2025, bugetul de stat a fost executat la 49% din suma anuală specificată, iar în ceea ce privește cheltuielile – la 48% din suma anuală specificată”.
Revenind la problema deficitului bugetar, trebuie remarcat faptul că în prima jumătate a acestui an creșterea veniturilor a fost cu 1% mai mare decât creșterea cheltuielilor. Iar nivelul deficitului nu a ajuns încă la jumătate din cifra bugetată de aproape 18 miliarde de lei, în ciuda saltului din luna iunie. Prin urmare, este foarte posibil ca la sfârșitul anului acesta să fie mai mic decât cel planificat, așa cum s-a întâmplat anul trecut.
„Cu toate acestea, în contextul surselor de acoperire a deficitului, bugetul are alte probleme strategice”, remarca încă din primăvară economistul Vladimir Golovatiuc, fost șef al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. – În mare măsură, reducerea acestuia se datorează dependenței sporite a bugetului de banii „altora” – granturi, precum și împrumuturi externe și interne. Aceasta arată cât de capabilă este economia moldovenească, în starea sa actuală, să asigure afluxul de resurse în cuantumul necesar pentru îndeplinirea cheltuielilor sociale curente. Economia este întotdeauna primară. Dacă ea este funcțională și bugetul este completat la nivel. În caz contrar, autoritățile trebuie să caute mijloace pentru a îndeplini obligațiile sociale”.
