Aceste constatări sunt cuprinse în raportul anual 2024 al Grupului de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei, publicat la 4 iunie. Această structură cuprinde toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Statele Unite și Kazahstan.
Președintele GRECO, David Meyer, a declarat:
„Lupta globală împotriva corupției se află într-un moment critic. În pofida progreselor semnificative înregistrate în consolidarea cadrului anticorupție, există în continuare provocări persistente și în continuă evoluție, în special în domeniile punerii în aplicare, transparenței și amenințărilor persistente la adresa independenței judiciare. Abordarea acestor provocări necesită o nouă urgență și o voință politică susținută la nivel național.”
Raportul anual a fost publicat împreună cu un studiu care oferă o analiză cuprinzătoare a progreselor înregistrate și a lacunelor identificate în faza actuală a celei de-a cincea runde de evaluare GRECO, care se concentrează pe promovarea integrității și prevenirea corupției în cadrul celor mai înalte organisme executive ale administrațiilor centrale și al agențiilor de aplicare a legii. În general, cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în domeniul accesului la informații și al transparenței.
Cu toate acestea, se observă că progresele au fost deosebit de lente în ceea ce privește barierele anticorupție pentru funcțiile executive superioare din statele membre. Acest lucru se referă la controalele de integritate, restricțiile postangajare, mecanismele de verificare a declarațiilor și contactele cu lobbyiști și părți terțe. Raportul subliniază necesitatea unor norme mai clare privind conflictele de interese percepute, potențiale și reale, declarațiile de avere și activitățile de lobby, precum și a unei mai bune implementări a cadrelor de integritate și a unei supravegheri consolidate.
Printre cele mai dificile domenii pentru agențiile de aplicare a legii se numără declarațiile de avere, venituri, răspundere și interese; politicile de rotație și mobilitate; cerințele de angajare și procedurile de numire; și controalele de integritate.
Studiul GRECO privind Republica Moldova subliniază faptul că țara continuă să se confrunte cu o serie de provocări în lupta împotriva corupției în rândul înalților funcționari și al structurilor de aplicare a legii. Un domeniu important rămâne punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente de control al declarațiilor de avere, dezvoltarea standardelor etice în rândul funcționarilor publici și crearea condițiilor pentru o interacțiune transparentă cu mediul de afaceri și societatea civilă. În ciuda existenței unui cadru legislativ suficient, țara se confruntă cu provocări în punerea în aplicare a acestor măsuri în practică. Necesitatea unor reforme sistemice este deosebit de relevantă în contextul consolidării încrederii cetățenilor în instituțiile guvernamentale și al asigurării condițiilor pentru practici comerciale corecte.
În ceea ce privește măsurile de creștere a transparenței și de prevenire a conflictelor de interese, raportul GRECO subliniază faptul că Moldova dispune de o legislație care reglementează declarația de avere a funcționarilor publici. Cu toate acestea, practica punerii sale în aplicare ridică semne de întrebare – deseori nu există o verificare sistematică a exactității datelor furnizate sau a publicării acestora. De asemenea, autorii consideră că este necesar să se extindă cercul persoanelor obligate să depună declarații și să se introducă mecanisme independente pentru verificarea acestora.
În plus, documentul constată lipsa unor standarde uniforme de comportament pentru înalții funcționari din țară, ceea ce creează riscuri de abuz. Necesitatea unei formări periodice privind etica și activitățile anticorupție este recunoscută ca o recomandare importantă pentru îmbunătățirea nivelului de cultură profesională în rândul funcționarilor.
O evaluare separată a fost efectuată și cu privire la interacțiunea cu lobbyiștii. GRECO consideră că Moldovei îi lipsesc reguli clare privind dezvăluirea contactelor dintre funcționarii publici și părțile interesate, ceea ce creează condiții prealabile pentru schemele de corupție. Prin urmare, se recomandă elaborarea unor reglementări adecvate pentru a spori transparența acestor interacțiuni.
De asemenea, studiul atrage atenția asupra faptului că, în prezent, Moldova nu dispune de o strategie anticorupție cuprinzătoare la cel mai înalt nivel al guvernului, ceea ce reduce eficacitatea măsurilor de prevenire a abuzurilor.
În plus, țara nu dispune de norme stricte privind trecerea funcționarilor din serviciul public în sectorul privat sau viceversa, ceea ce creează riscuri de conflict de interese și de utilizare a poziției oficiale în interes personal.
În domeniul poliției și al altor forțe de securitate, este necesar să se introducă coduri de conduită, să se îmbunătățească etica profesională a ofițerilor și să se creeze canale pentru denunțarea confidențială a neregulilor. Se înregistrează progrese în această direcție, dar problemele legate de controlul sistemic al respectării standardelor rămân nerezolvate.
Concluzia generală a studiului este că țările UE continuă să își îmbunătățească sistemele anticorupție, punând accentul pe transparența activităților înalților funcționari și ale structurilor de aplicare a legii.
Pentru Republica Moldova, evaluarea GRECO subliniază importanța monitorizării continue a eficacității măsurilor luate și necesitatea de a adapta legislația la provocările actuale ale corupției. Aceasta înseamnă continuarea cursului de consolidare a responsabilității instituționale, îmbunătățirea eticii profesionale a funcționarilor publici și crearea condițiilor pentru un guvern mai deschis și mai responsabil.
