blockchain, criptomonedă, BNM, Anca Dragu
Legalizarea criptomonedelor, transformarea digitală a pieței și tranziția la tehnologii blockchain avansate au fost principalele subiecte abordate în toate discursurile recente ale guvernatorului BNM. Parafrazând o zicală cunoscută, pentru a nu rata – trebuie să conduci. Pentru că nu cu mult timp în urmă banca centrală a evitat în toate modurile posibile să reglementeze spațiul virtual, unde rolul de intermediar al actorilor reali din sectorul financiar este nivelat.
Blockchain este un anumit tip de tehnologie care permite crearea unei liste crescânde de înregistrări, sau blocuri, legate între ele prin criptografie. Fiecare bloc conține o marcă temporală și un link către blocul anterior, formând un lanț imuabil de blocuri. Natura descentralizată a lanțului de blocuri asigură transparență, securitate și reziliență.
Criptomonedele sunt monede digitale sau virtuale care utilizează criptografia pentru securitate și funcționează pe rețele descentralizate bazate pe DLT. Criptomonedele bine-cunoscute, precum Bitcoin și Etherium, au câștigat popularitate datorită naturii lor descentralizate, care elimină nevoia de intermediari precum băncile și oferă confidențialitate și securitate sporite.
Cu toate acestea, importanța respectării standardelor globale și viitorul european al țării au inversat tendința. La Blockchain Intelligence Forum din București și la evenimente similare desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, Anca Dragu nu a obosit niciodată să demonstreze rolul băncilor centrale în implementarea tehnologiilor avansate pentru care este acum atât de angajată.
„Prioritatea nu este să așteptăm pasiv evoluțiile, ci să participăm activ la schimbări. La Banca Națională a Moldovei, întreprindem acțiuni concrete pentru a integra noile tehnologii și a oferi servicii financiare moderne, sigure și accesibile pentru cetățeni și companii”, a declarat guvernatoarea.
În acest context, Anca Dragu s-a referit la inițiativele BNM de modernizare a sistemului de plăți, de consolidare a securității cibernetice, care sunt legate de tehnologia registrului distribuit (DLT). Moldova depune eforturi pentru a se conforma Regulamentului european privind piața activelor criptografice (MiCA) și altor reglementări relevante ale UE.
Tehnologia registrului distribuit (DLT) se referă la un sistem digital care permite înregistrarea simultană a tranzacțiilor în mai multe locații. Spre deosebire de sistemele centralizate tradiționale, înregistrările sau registrele nu sunt stocate într-un singur loc, ci sunt distribuite și sincronizate într-o rețea de calculatoare. DLT servește drept bază pentru tehnologia blockchain care stă la baza criptomonedelor precum Bitcoin.
Înțelegând complexitatea sarcinilor, guvernatorul BNM, în cadrul forumului Future of Governance organizat de Asociația Investitorilor din România, și-a îndemnat colegii din guvernanța sectorului financiar să fie mai activi: „Aceste domenii sunt dificil de dezvoltat într-o bancă centrală mică precum BNM. Totuși, este necesar pentru a transforma BNM într-un organism modern, flexibil și sustenabil”, a explicat Anca Dragu.
Colegii români din viitoarea guvernanță și investitorii cu siguranță nu se supără să ajute.
Sosirea Bursei de Valori București ca entitate infrastructurală independentă a pieței de capital moldovenești este programată pentru toamna anului 2025. Președintele Consiliului de administrație al CNPF, Dumitru Budianschi, a subliniat că dezvoltarea infrastructurii de tranzacționare a pieței de capital în conformitate cu standardele europene este o sarcină importantă pentru autoritatea de supraveghere din Moldova.
„Ne așteptăm foarte mult ca tehnologiile avansate ale Bursei de Valori București să joace un rol semnificativ în îmbunătățirea accesului la finanțare și diversificarea oportunităților pentru investitori pe piața de capital”, a declarat Dumitru Budianschi.
Negocierile privind formatul de deschidere a unei sucursale a Bursei de Valori București sunt în derulare încă din 2022. Controlul asupra Depozitarului Unic, asupra căruia a insistat partea română, a fost mult timp un punct controversat. În special, s-a vorbit despre conectarea CSD-ului din Republica Moldova la infrastructura românească. De asemenea, autoritățile au convenit asupra posibilității de listare dublă a companiilor moldovenești la bursele din Moldova și din străinătate, asupra mecanismelor de tranzacționare a acțiunilor și a altor instrumente financiare.
Deocamdată nu se știe cum s-au încheiat negocierile, dar partea moldovenească și-a agreat cota de participare la noua Bursă de la Chișinău. Agenția Proprietății Publice va acționa în calitate de co-fondator din partea statului. În același timp, actuala bursă din Moldova nu va fi desființată și va continua să funcționeze dacă va rezista concurenței.
Bursa de Valori București, condusă de Radu Hanga, funcționează de zeci de ani, cu sute de companii listate și o experiență mare în atragerea investitorilor. Potrivit acestuia, în prezent se lucrează la unificarea sistemelor și armonizarea legislației pentru funcționarea normală a bursei în Republica Moldova.
Potrivit CNPF, odată cu sosirea noului jucător, va începe o nouă eră nu doar pe piața bursieră din Moldova, ci și în alte domenii ale pieței de capital. Toate inițiativele prevăzute în noul proiect de lege „Cu privire la piața de capital” vor deveni posibile – fonduri de investiții, fonduri de pensii private, platforme de crowdfunding.
O altă autoritate de reglementare nutrește aceleași speranțe. Până în 2027, BNM ar trebui să aibă timp să adopte norme legislative în conformitate cu Regulamentul european MiCA, care stabilește reguli uniforme pentru piața cripto a UE. O autoritate publică națională va reglementa emiterea, gestionarea și tranzacționarea activelor digitale.
