„La prima vedere, comerțul transfrontalier pare să fie o veste bună pentru consumatori: varietate de bunuri, livrare rapidă și prețuri bune. Cu toate acestea, dincolo de acest confort, antreprenorii locali vorbesc din ce în ce mai mult despre concurența dezechilibrată și impactul direct asupra economiei naționale”, notează organizația, care a fost fondată de un grup de antreprenori americani care lucrează în Moldova.
În 2023, volumul anual al livrărilor transfrontaliere a depășit 720 de mii de colete cu o valoare totală de 24,4 milioane de euro (inclusiv TVA). Aproximativ 88 la sută din acestea au provenit din China.
În același timp, însă, nici un ban nu a fost plătit ca TVA, de pe urma căruia bugetul Republicii Moldova suferă. Nimeni nu verifică siguranța acestor produse. Și, din nou, nimeni nu este responsabil pentru consecințele asupra comerțului local.
Da, comerțul transfrontalier are multe avantaje reale pentru consumatori: accesibilitate și diversitate (multe produse nu se găsesc pe piața locală, iar prețurile lor sunt atractive); concurență, care obligă întreprinderile locale să investească în digitalizare și servicii mai bune; oportunități reciproce (teoretic, antreprenorii locali își pot vinde produsele și în străinătate, dacă infrastructura și reglementările le permit acest lucru).
Există însă și costuri ascunse pentru economie.
În primul rând, există condiții inegale: vânzătorii de pe platformele externe plătesc taxe și TVA diferite, iar unele colete primesc subvenții logistice sau ocolesc controlul vamal.
În al doilea rând, sunt pierderi pentru bugetul de stat, bani care ar putea fi cheltuiți pentru educație, infrastructură sau sprijinirea IMM-urilor.
În al treilea rând, este vorba de consumatori vulnerabili: fără garanții, retururi sau control al calității, cumpărătorii pot primi produse de calitate scăzută sau nesigure.
Și în al patrulea rând, presiunea asupra antreprenorilor: „Cum poți concura cu un tricou de 1,99 dolari, transport gratuit și taxe zero?”.
Antreprenorii moldoveni de comerț electronic spun că nu se tem de concurență, ci de lipsa unor reguli egale.
„Atunci când un antreprenor local care produce produse în Moldova concurează cu o platformă chineză care nu plătește taxe, nu oferă garanții și nu respectă legislația locală, vorbim despre concurență neloială”, conchid reprezentanții micilor afaceri din Moldova.
„Investim constant în servicii, dar avem nevoie de un sistem fiscal previzibil și corect”, a declarat fondatorul unui magazin online din Chișinău.
De altfel, Uniunea Europeană a luat deja măsuri pentru a limita astfel de dezechilibre. Ea a introdus Import One Stop Shop (IOSS), un mecanism digital de colectare a TVA de la vânzătorii străini, și a adoptat Regulamentul privind siguranța produselor (GPSR), care protejează consumatorii și responsabilizează vânzătorii.
Acest regulament (GPSR) a fost aprobat ca răspuns la alertele unor organizații precum Toy Industries of Europe (TIE), care au demonstrat prin studii de caz lipsa de control și riscurile prezentate de comerțul online necontrolat.
În octombrie 2024, TIE a publicat un studiu care evidenția riscurile asociate cu vânzarea de jucării de către comercianți terți pe piețele online. Organizația a achiziționat peste 100 de jucării de la vânzători din interiorul și din afara UE prin intermediul unor platforme precum AliExpress, Amazon Marketplace, Shein, Temu, Wish și altele. Rezultatul a fost alarmant: 80 % dintre jucării nu respectau standardele de siguranță ale UE și reprezentau un risc grav pentru sănătatea copiilor.
Principala problemă semnalată de TIE este o lacună legislativă care permite vânzătorilor din afara UE să evite răspunderea juridică pentru conformitatea produselor dacă vânzările sunt efectuate prin intermediul unei platforme online. În aceste cazuri, platformele nu sunt considerate operatori economici, astfel încât nu sunt responsabile din punct de vedere juridic pentru siguranța produselor vândute.
Aceste studii au contribuit în mod direct la aprobarea Regulamentului privind siguranța generală a produselor (RSGP), care a intrat în vigoare la 13 decembrie 2024. RGSP stabilește obligații clare pentru platformele online și introduce măsuri sporite de siguranță pentru produsele vândute consumatorilor europeni, inclusiv prin intermediul comerțului electronic.
„Dacă miile de producători de jucării din UE, dintre care 99 % sunt IMM-uri, pot garanta siguranța produselor lor, platformele online ar trebui să poată face același lucru. Fiecare jucărie ar trebui să aducă bucurie, nu pericol”, a declarat Catherine Van Reeth, CEO al TIE.
AIM a făcut recomandări autorităților din țară: să introducă reglementări rezonabile, mai degrabă decât un protecționism puternic pentru vânzătorii străini; să promoveze platformele locale și antreprenorii digitali locali; să organizeze colectarea eficientă a TVA și să creeze un climat fiscal echitabil.
„Toate acestea pot fi puse în aplicare doar printr-un dialog constant între autorități, IMM-uri și partenerii internaționali”, a declarat directorul executiv al AIM, Liliana Busuyoc, pentru Logos Press.
