Într-un comentariu acordat Logos Press, Sergiu Tutovan, directorul asociației producătorilor de struguri de masă din regiunea Cahul, a subliniat că, după recolta abundentă de anul trecut, recolta din 2026, determinată de factori biologici, va fi, în orice caz, ceva mai mică decât cea din 2025.
În acest context, „unii viticultori nici măcar nu au fost nevoiți să ia decizia dificilă pentru ei de a rări ciorchinii – adică de a reduce încărcătura de fructe pe vițele de vie”. Iar o recoltă potențială mai mică (aproape de nivelul optim, din punctul de vedere al acestui expert) înseamnă șanse tot mai mari ca aceasta să aibă o calitate ridicată în ceea ce privește mărimea ciorchinilor și a boabelor.
În plus, este posibil ca aceasta să însemne și o maturare mai timpurie a recoltei și un început mai devreme al campaniei de recoltare.
Starea fitosanitară a plantațiilor este, de asemenea, evaluată între „satisfăcătoare” și „bună”. În unele podgorii se observă o prezență redusă, „de fond”, a oidiumului.
Există, de asemenea, o anomalie – răspândirea aproape generalizată a unei boli necaracteristice pentru sectorul viticol din Moldova – putregaiul negru. Cu toate acestea, problema poate fi rezolvată: preparatele utilizate pentru combaterea făinării sunt eficiente împotriva acestei boli.
Un factor semnificativ al scăderii calității strugurilor de masă (de toamnă) din Moldova a fost dezechilibrul dintre conținutul de zahăr și aciditate (în favoarea acesteia din urmă). În prima jumătate a verii din acest an, specialiștilor li s-a părut că situația se va echilibra – acumularea de zaharuri în recolta din acest an urmând să se desfășoare intens. Cu toate acestea, vremea caniculară din august a încetinit procesul de vegetație și a diminuat oarecum optimismul viticultorilor.
Cu toate acestea, cu aproximativ o lună înainte de începerea recoltării în masă a strugurilor de masă (cele mai răspândite soiuri de toamnă), volumul potențial al acesteia este evaluat ca fiind mediu sau puțin peste medie, iar calitatea – ca fiind potențial bună.
Factorul irigației
În ciuda faptului că în Moldova doar o mică parte din plantațiile de struguri de masă sunt irigate, recolta provenită de la acestea constituie baza potențialului de export al sectorului. În acest context, este deosebit de neplăcut faptul că, potrivit operatorilor din sector, în luna august aceștia sunt supuși presiunilor din partea reprezentanților inspecției de mediu. Adică li se recomandă insistent să reducă sau chiar să înceteze complet irigarea plantațiilor.
Motivul este cunoscut – scăderea nivelului apei în Nistru și reducerea debitului de evacuare în avalul râului din lacul de acumulare al Nistrului. Lipsa reacției viticultorilor la apelul de a reduce consumul de apă, potrivit inspectorilor, poate fi sancționată.
La rândul lor, reprezentanții sectorului consideră că „le este mai avantajos să plătească o amendă decât să oprească sistemele de irigare «la prima cerere», într-un moment în care de disponibilitatea apei depinde cantitatea recoltei, adică eficiența investițiilor pe parcursul întregului sezon agricol”.
După cum subliniază Sergiu Tutovan, conform normelor agrotehnologice, irigarea viilor cu soiuri de masă trebuie oprită cu două-trei săptămâni înainte de recoltare. Practica din sezoanele anterioare demonstrează în mod convingător că, în cazurile în care această normă este respectată, recolta de struguri se păstrează mai bine.
Adică, viticultorii din Moldova vor avea nevoie de irigații încă cel puțin două săptămâni. Și tocmai aceste două săptămâni pot deveni cele mai dificile din punctul de vedere al aprovizionării cu apă a țării.
Abonați-vă la actualizările noastre
