Ancheta a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de societatea „Rețele Electrice de Distribuție Nord” SA cu privire la un posibil abuz de poziție dominantă pe piața vânzării de dispozitive de măsurare a concentrației de etanol în aerul expirat (etiloteste). În cursul anchetei, Consiliul Concurenței a extins analiza pieței, în urma căreia au ieșit la iveală aceste detalii.
Fiind, de fapt, singurul distribuitor al acestor produse specializate, „în perioada 2017–2024, societatea «Labromed Laborator» SRL a deținut o poziție dominantă pe piața vânzării de etiloteste, incluse în Registrul de stat al aparatelor de măsurare, pe piața vânzării de muștiucuri compatibile și pe piața prestării de servicii conexe de calibrare”, se menționează în prezentarea oficială a deciziei privind sancțiunile adoptată de autoritate.
Această poziție dominantă a fost susținută de o cotă de piață foarte ridicată, ajungând la 100%, precum și de existența unor bariere juridice și tehnice semnificative la intrarea pe piață, ceea ce a limitat posibilitatea utilizatorilor de a apela la alți furnizori.
De ce nu au existat alte alternative?
Legislația obligă toate întreprinderile din domeniul transporturilor, sănătății și ordinii publice să utilizeze exclusiv etilotestere înregistrate în Registrul de stat al aparatelor de măsură.
În perioada analizată, singurul producător înregistrat era compania Dräger (Germania), al cărei unic distribuitor în Republica Moldova era societatea „Labromed Laborator” SRL.
În același timp, piața este foarte mică, cererea este redusă, iar accesul pe piață necesită respectarea unor proceduri tehnice și normative specifice, ceea ce a împiedicat intrarea pe piață a altor întreprinderi.
„Problema apare atunci când barierele juridice, tehnice sau contractuale împiedică apariția unor alternative – așa cum s-a întâmplat în cazul de față, când legea impunea utilizarea exclusivă a etilotestelor înregistrate într-un singur registru, iar registrul includea un singur producător cu un singur distribuitor în Republica Moldova”, consideră Consiliul pentru Concurență.
Autoritatea antimonopol a ajuns la concluzia că „majorarea sistematică a prețurilor la bunurile și serviciile în cauză constituie un abuz de poziție dominantă”.
„Un astfel de comportament a dus la cheltuieli nejustificate pentru organele și instituțiile statului la achiziționarea bunurilor și serviciilor respective, ceea ce a afectat în mod direct utilizarea eficientă a fondurilor publice și a bugetului de stat”, se precizează în comunicatul agenției.
Abonați-vă la actualizările noastre
