Investitorii care au injectat miliarde în modelele generative încep să ceară o rentabilitate reală (ROI), însă sectorul corporativ se lovește de limite fizice stricte: deficitul de energie electrică, lipsa centrelor de date și rapoartele financiare umflate, care, la o analiză mai atentă, se dovedesc a fi departe de realitate.
După cum a scris Logos Press, s-a aflat recent că proiectul Stargate UK, anunțat cu mare fast anul trecut și care urma să devină cea mai mare inițiativă britanică în domeniul infrastructurii de inteligență artificială, cu un volum declarat de investiții de până la 30 de miliarde de lire sterline, a depășit în mod evident termenul de implementare și este puțin probabil să beneficieze de investițiile anunțate.
Dar astfel de proiecte sunt numeroase. Iar acest lucru îi îngrijorează din ce în ce mai mult pe investitori și pe autoritățile statelor, care au nevoie de proiecte operaționale și eficiente pentru a construi infrastructura unei „economii suverane a IA”.
Iluzia miliardelor: ancheta The Guardian și „investițiile fantomă”
Una dintre loviturile serioase aduse reputației nebuniei legate de IA a fost ancheta din martie a ziarului The Guardian, care a scos la iveală problema așa-numitelor „investiții fantomă” (phantom investments).
Pe exemplul Marii Britanii, unde guvernul a anunțat atragerea a peste 100 de miliarde de lire sterline de capital privat în sectorul IA, jurnaliștii au descoperit că comunicatele de presă răsunătoare maschează adesea lipsa unei infrastructuri reale și a locurilor de muncă.
În centrul scandalului s-au aflat proiecte legate de gigantul tehnologic american Nvidia, în special companiile CoreWeave și Nscale. Noile centre de date promise de guvern în Londra și Crowley, conform rapoartelor cadastrale și de construcție, nu au fost construite fizic — companiile au închiriat pur și simplu capacitățile existente sau au reechipat vechile locații.
Mai mult, unul dintre centrele-cheie de supercalcul, care trebuia să devină „inima IA britanice”, rămâne până în prezent un simplu șantier cu schele de construcție.
„Sunt investiții fantomă. Marile companii tehnologice umflă artificial indicatorii privind crearea de locuri de muncă și impactul economic al centrelor de date, pentru a satisface guvernele care încearcă cu disperare să afirme că economia este în creștere”, consideră Cecilia Rikap, profesoară de economie la University College London (UCL).
Ministerul Științei, Inovării și Tehnologiei din Marea Britanie (DSIT) a evitat să ofere răspunsuri detaliate la întrebările ziarului The Guardian, recunoscând că instituția „nu joacă un rol activ în auditarea acestor angajamente”. Iar în unele cazuri, comunicatele de presă privind semnarea unor contracte de miliarde de dolari au fost emise fără a exista vreo înțelegere juridică obligatorie.
Aterizare forțată: statistici privind eșecurile și epuizarea bugetelor
În timp ce investitorii de capital de risc continuă să vorbească despre o revoluție inevitabilă, statisticile privind implementarea reală a IA în sectorul corporativ sunt descurajante.
Conform unui studiu realizat de Pertama Partners în februarie 2026, bazat pe datele RAND Corporation și pe proiectul MIT NANDA, industria s-a confruntat cu o criză a ineficienței:
– Peste 80% dintre proiectele de IA sunt abandonate, fără a reuși să aducă afacerii valoarea promisă (acest procent este de două ori mai mare decât rata eșecurilor inițiativelor IT obișnuite).
– 95% dintre proiectele-pilot din domeniul IA generative nu înregistrează un randament măsurabil al investiției (ROI) în conturile de profit și pierdere (P&L).
– Companiile americane pierd, în medie, 2,4% din veniturile lor anuale din cauza inițiativelor eșuate în domeniul IA, conform datelor din raportul CIO Dive din iulie, care citează analiștii de la Emergn.
Analiștii remarcă faptul că companiile își cheltuiesc rapid bugetele anuale alocate IA pe „token-uri” costisitoare, însă, la nivelul produsului final, creșterea productivității se dovedește a fi minimă.
Clienții încep să conștientizeze legea randamentului descrescător: fiecare model lingvistic nou și mai mare necesită exponențial mai mulți bani, dar rezolvă sarcinile doar puțin mai bine decât precedentul.
Impasul energetic: IA se lovește de limitele prizei electrice
Principalul obstacol al industriei IA s-a mutat din domeniul algoritmilor în cel al fizicii fundamentale. Scalarea IA necesită volume uriașe de energie electrică, pentru care rețelele energetice mondiale nu s-au dovedit pregătite.
Analiștii de la Goldman Sachs Commodities Research prevăd că necesarul de energie electrică al centrelor de date din SUA se va dubla — de la 31 GW în 2025 la 66 GW în 2027. Ponderea centrelor de date în consumul maxim de energie din SUA pe perioada verii va crește până la 8,5%.
Ca urmare a deficitului acut de capacitate și a întârzierilor în eliberarea autorizațiilor, Goldman Sachs se așteaptă ca doar 50–60% dintre centrele de date planificate să poată fi deschise la timp în următorii doi ani.
Morgan Stanley Research estimează că deficitul potențial de capacitate disponibilă pentru centrele de date din SUA va ajunge la 49 GW până în 2028.
Problema centrelor de date abandonate sau care stau nefolosite, fără a fi conectate la rețea, a devenit evidentă chiar și pentru principalii ideologi ai industriei.
„Cred că factorul limitativ pentru implementarea IA este, în esență, puterea electrică. Este evident că foarte curând — poate chiar la sfârșitul acestui an — vom produce mai multe cipuri decât vom putea conecta la priză”, a declarat Elon Musk, proprietarul xAI, în cadrul unei mese rotunde la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Dezechilibru pe piață: hardware fără utilizare
Un alt paradox al pieței IA: producția de cipuri de siliciu și achizițiile de acceleratoare GPU (în principal Nvidia) continuă să bată recorduri, dar acestea nu corespund nevoilor reale ale pieței și capacității de a valorifica această resursă.
Cei mai mari furnizori de servicii cloud (hyperscaleri) investesc peste 1 trilion de dolari, însă aceste cheltuieli se reflectă imediat ca venituri ale furnizorilor de hardware, în timp ce operatorii centrelor de date sunt nevoiți să amortizeze aceste investiții uriașe pe parcursul mai multor ani, ceea ce va afecta inevitabil marjele de profit ale sectorului, avertizează casa de investiții DWS.
Modelul de afaceri al „Big Tech”, bazat pe principiul „lansează produsul la un preț mic, atrage clientul, apoi majorează prețurile”, nu funcționează în domeniul IA.
Pe piață au început deja războaiele de prețuri și scăderea costurilor modelelor de IA din cauza concurenței acerbe, inclusiv din partea modelelor deschise, ieftine și eficiente, din China (precum DeepSeek și MiniMax).
S-a dovedit că, pentru majoritatea sarcinilor de birou cotidiene (scrierea unui e-mail sau procesarea unui text), modelele cu 10 miliarde de parametri sunt ideale, iar utilizarea unor „monștri” cu 2 trilioane de parametri (precum generația GPT-5) — nu are sens din punct de vedere economic.
Ce concluzie putem trage din toate acestea?
Desigur, acest lucru nu înseamnă în niciun caz o „răcire a buumului IA” și cu atât mai puțin că piața inteligenței artificiale și a tuturor sectoarelor conexe va înceta să mai atragă investitori în viitorul apropiat.
Aceasta înseamnă doar că piața IA a intrat într-o fază de corecție dură a așteptărilor. Ochelarii roz ai investitorilor s-au spart din cauza lipsei rețelelor electrice, a raportărilor fantomatice și a lipsei banale de cazuri de afaceri capabile să justifice cheltuielile de trilioane pentru infrastructură.
Însă investitorii vor deveni mult mai prudenți și mai selectivi. Autoritățile naționale conștientizează că o economie bazată pe IA nu se construiește cu declarații grandioase și „investiții pe hârtie”. Companiile din domeniul IA își vor ajusta planurile și ambițiile în funcție de realități.
Cel care va putea oferi soluții eficiente din punct de vedere energetic, locale și ieftine va supraviețui. Proiectele bazate exclusiv pe atragerea de miliarde din fonduri de risc și pe comunicate de presă exagerate vor suferi un eșec inevitabil.
