Această opinie a fost exprimată de vicepreședintele maib Makar Stoyanov în noua ediție a Live Europa 2028.
„Crypto este ceva care există deja. Fie că ne place sau nu, ea există și este ceva modern. Toate țările fie au implementat-o deja, fie o implementează sau sunt pe cale să o implementeze. Dar totul depinde de cazurile de utilizare, adică de scopul pentru care folosim criptografia. Dacă o folosiți ca un instrument pentru a investi acum și așteptați un randament de 1 000 % în câteva luni, nu este instrumentul potrivit. Și cred că totul aici ar trebui să fie reglementat foarte clar, transparent și strict”, spune Stoyanov.
În același timp, el crede că există domenii în care criptografia aduce beneficii evidente, iar monedele stabile sunt un exemplu important.
„Dacă ne uităm la alte cazuri de utilizare, cum ar fi stablecoins – în care tehnologia din spatele cripto este utilizată pentru a face tranzacțiile mai ușoare, mai rapide și mai puțin costisitoare – este ceva ce putem și ar trebui să punem în aplicare mai devreme decât mai târziu. Trebuie să spunem „Bine ați venit” acestei noi tehnologii. Întrebarea este să reglementăm utilizarea acestor cazuri de utilizare – monede stabile, tranzacții de la o țară la alta sau în aceeași țară. Astfel încât acestea să ajute întreprinderile. Îi ajută pe antreprenori să facă tranzacții mai ușoare, mai rapide, mai ieftine”, consideră Makar Stoyanov.
El avertizează că izolarea și închiderea pot încetini dezvoltarea economică a țării:
„Așa că nu putem să ne închidem în țara noastră și să spunem: „ok, peste tot în altă parte există, dar în țara noastră este prea riscant””. Așa cum se spune, dacă mergi cu 5 km/h, bineînțeles că nu vei avea un accident, dar nici nu vei ajunge departe”.
În opinia sa, soluția este o reglementare modernă, adaptată la realități și bazată pe riscuri.
„Pentru a atrage capital, pentru afaceri, pentru a-i interesa pe oamenii din țara noastră și din străinătate să investească și să-și asume anumite riscuri – bineînțeles, corect calculate – avem nevoie de reglementare. Nu spun că ar trebui să fie mai simplă, dar ar trebui să fie bazată pe evaluarea riscurilor. Nu să facem documente de dragul documentelor sau aprobări de dragul aprobărilor, ci să avem o reglementare bazată pe o abordare bazată pe risc. Aici vorbim despre numerar, criptografie, orice alt instrument care în cele din urmă – fie că vrem sau nu – va fi implementat în țara noastră. Toată lumea se îndreaptă în această direcție, din SUA până în Asia”, a subliniat bancherul.
Acesta a mai menționat că, recent, accesul la credite a devenit mai ușor și mai digital pentru antreprenori și persoane fizice, în timp ce intermedierea financiară în Moldova a crescut de la 20-21% la 27-28% din PIB. Cu toate acestea, cea mai mare parte a finanțării provine încă de la bănci, iar pentru a sprijini întreprinderile de mare valoare și pentru a atinge niveluri internaționale sunt necesare surse diverse și transformarea în continuare a sistemului financiar și bancar.
