Veronica Roșca, foto: cusens.md
Veronica Roșca a subliniat că, în ultimii ani, Curtea Constituțională (CC) a reafirmat cu fermitate caracterul obligatoriu al propriei jurisprudențe și valoarea constituțională a interpretărilor sale. Potrivit acesteia, hotărârile CC nu sunt simple soluții juridice punctuale, ci repere fundamentale care modelează cultura constituțională a societății în ansamblu.
Sprijin al puterii și apărător al drepturilor
Ea a afirmat că reforma justiției va continua, procesul de integrare europeană avansează, iar presiunile geopolitice persistă: „În acest context, Curtea Constituțională trebuie să rămână fermă, echilibrată și independentă. Anul judiciar 2026 începe sub semnul consolidării statului de drept. Curtea Constituțională rămâne pilonul între puteri, garantul supremației Constituției și protectorul drepturilor fundamentale”.
În numele Parlamentului, Roșca a reafirmat sprijinul pentru consolidarea cadrului normativ în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
La eveniment a participat prim-ministrul Alexandru Munteanu care a evidențiat că „Constituția nu se apără singură, forța ei nu stă doar în cuvinte, ci în instituțiile independente care îi respectă spiritul și limitele”.
„Republica Moldova a cunoscut momente în care echilibrul democratic a fost pus la încercare, iar experiența statului capturat ne-a arătat cât de fragilă poate deveni democrația atunci când instituțiile își pierd independența. Am învățat că instituțiile devin puternice nu prin declarații, ci prin responsabilitatea de a respecta legea chiar și atunci când este foarte dificil. Curtea Constituțională rămâne unul dintre pilonii care protejează echilibrul democratic și drepturile cetățenilor”, a declara Munteanu.
Totodată, el a remarcat că Constituția este un organism viu, care evoluează, oferind drept exemplu faptul că Constituția Statelor Unite ale Americii a fost amendată de 27 de ori.
CC – nu este doar o instanță judecătorească
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole a prezentat datele statistice ale activității instituției. În anul precedent, Curtea a pronunțat 16 hotărâri și a adoptat 172 de decizii de inadmisibilitate, gestionând un volum semnificativ de sesizări, majoritatea fiind excepții de neconstituționalitate.
„Fiecare hotărâre pronunțată este mai mult decât o soluție juridică punctuală; ea reprezintă o intervenție în arhitectura echilibrului constituțional. Curtea nu guvernează și nu legiferează. Curtea verifică, Curtea interpretează, Curtea delimitează — iar această delimitare, uneori incomodă, este esențială pentru menținerea separației puterilor în stat”, – a declarat Manole.
Aceasta a subliniat că, într-un context regional și internațional marcat de incertitudini, presiuni geopolitice și transformări digitale accelerate, jurisdicțiile constituționale sunt chemate să protejeze nu doar norme, ci însăși substanța ordinii democratice.
