Multă lume se aștepta la decizii revoluționare și declarații senzaționale de la un forum de o asemenea anvergură. Recent alesul președinte al României, Nicușor Dan, a anunțat chiar începerea pe 4 iulie a negocierilor dintre Chișinău și Bruxelles privind aderarea la UE. Cu toate acestea, a doua zi, el însuși a negat aceste declarații. Au existat, de asemenea, multe speranțe cu privire la posibilul anunț al unor noi injecții financiare din partea UE către Republica Moldova.
Însă nu s-a întâmplat nimic. În general, summitul a fost de rutină și obișnuit. O mulțime de declarații frumoase și discursuri patetice, dar absența aproape completă a specificului și a noutății.
Președintele Maia Sandu, în discursul său de bun venit, a ridicat totuși statutul evenimentului. „Primul summit Moldova-UE arată că aderarea țării noastre la UE se întâmplă deja. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces bazat pe realitate și realizat pas cu pas, cu sprijinul deplin al Uniunii Europene și al tuturor celor 27 de state membre”, a spus ea.
Declarația comună în 17 puncte a părților acoperă toate domeniile de cooperare. Însă acestea nu fac decât să repete formulările exprimate în mod repetat și extrem de generalizate:
– summitul marchează o etapă importantă …
– Moldova și UE cooperează mai strâns ca niciodată…
– extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate…
– UE salută eforturile continue și angajamentul Moldovei de a pune în aplicare programul de reformă…
– Moldova își reafirmă angajamentul de a continua reformele pentru a asigura un sistem de justiție care respectă statul de drept și garantează accesul echitabil la justiție….
și așa mai departe. Desigur, declarația se numește așa pentru că nu face decât să declare dorințe și intenții. Prin urmare, mai multă specificitate ar putea fi așteptată din anexa la Declarația comună, care prezintă obiectivele și prioritățile. Dar nici măcar acest document nu se caracterizează prin substanță și conținut, în special în ceea ce privește problemele de dezvoltare economică și cooperare.
Mai mult, în obiectivele și prioritățile Declarației nu există deloc o componentă economică! În schimb, anexa începe cu paragrafe privind consolidarea apărării și securității și contracararea propagandei. Există secțiuni referitoare la energie și transport, dar acestea nu fac decât să afirme continuarea acelor proiecte și domenii de cooperare care sunt de mult timp în curs de dezvoltare și au fost discutate de ani de zile. De exemplu, construirea de linii electrice de interconectare și aderarea la rețeaua comună de transport a UE.
În acest context, în mod firesc, summitul s-a referit de mai multe ori la planul de creștere al Moldovei în valoare de 1,9 miliarde de euro, care a fost anunțat de mult timp, acordul a fost semnat și banii au fost chiar incluși în bugetul Moldovei pentru acest an. Singurul lucru nou a fost declarația Ursulei von der Leyen că UE este în sfârșit pregătită să plătească prima tranșă de 270 de milioane de euro din acești bani.
În plus, a fost anunțat că din 2026, cetățenii moldoveni nu vor mai plăti pentru roaming cu țările UE. Cu toate acestea, decizia în acest sens nu a fost încă luată.
Pe fundalul tuturor acestor lucruri, sensul summitului a fost dezavuat de președintele țării, Maia Sandu, care la finalul discursului său a spus „Uniunea Europeană se întâmplă deja cu noi. Iar singurul risc este să ne oprim. Dacă în toamnă vom decide că nimeni nu ne poate opri, atunci totul va fi posibil. Moldova are toate șansele să reușească. Și va reuși. Pentru că moldovenii în mintea și inima lor sunt deja cetățeni europeni”.
