Bruxelles-ul consideră că principiul veto-ului face blocul leneș, potrivit Euronews. Euronews notează că, în timp ce un grup de țări influente și liderii UE susțin ideea respingerii unanimității în procesul decizional, unele state (în special cele mici) se tem că o astfel de abordare le-ar pierde complet „vocea” și le-ar ignora interesele.
Importanța renunțării la „principiul dreptului de veto” a fost afirmată de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său de deschidere privind „Starea UE” din 10 septembrie. „Cred că trebuie să trecem la votul cu majoritate calificată în anumite domenii, de exemplu în politica externă. Este timpul să ne eliberăm de cătușele unanimității”, a declarat ea în aplauzele majorității deputaților europeni prezenți la Strasbourg.
Practica actuală a UE acordă statelor membre dreptul de a-și folosi dreptul de veto atunci când iau decizii privind politica externă și de securitate, finanțele și impozitele. Dacă cel puțin o țară nu sprijină o decizie comună, aceasta nu poate fi adoptată.
Potrivit Euronews, Bruxelles-ul consideră că acest lucru împiedică blocul să răspundă prompt și decisiv provocărilor, inclusiv în domeniul securității. În conformitate cu normele UE, o derogare de la dreptul de veto este posibilă numai cu o decizie unanimă a tuturor statelor din asociație. Von der Leyen consideră că reforma va elimina posibilitatea blocării deciziilor luate de țări individuale dacă există un sprijin larg în rândul celorlalți membri ai blocului. Situația aprobării noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei este dată ca exemplu – Comisia Europeană a trebuit să promită Ungariei deblocarea a 550 de milioane de euro pentru a-și ridica veto-ul.
Cu toate acestea, respingerea principiului unanimității presupune și unanimitate în luarea unei astfel de decizii, ironizează experții europeni. Și ei subliniază că dreptul de veto este apreciat în special de țările mici din UE, care consideră că astfel vocea lor va putea fi luată în considerare atunci când deciziile sunt luate de „greii”.
Germania și Franța sunt cele mai active în a insista asupra votului cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și al securității. În 2023, Berlinul a lansat chiar o inițiativă de creare a unui „Grup de prieteni ai votului cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și al securității”. Aceasta a fost susținută de Belgia, Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Spania. Dar acesta a fost sfârșitul.
În acest sens, experții observă că mulți, chiar și în eșaloanele superioare ale UE, se tem că respingerea principiului unanimității ar putea aduce mai multă discordie în rândurile statelor membre. La urma urmei, UE a fost creată inițial pe valorile luării în considerare a opiniei și acordului tuturor cu privire la toate aspectele-cheie. Prin urmare, refuzul de a lua în considerare opinia unei singure țări ar crea neîncredere și un sentiment de nedreptate.
