Principalele obiective ale legii sunt asigurarea unei protecții puternice pentru presă și jurnaliști, transparentizarea proprietății mass-media, limitarea utilizării programelor de spionaj de către state împotriva jurnaliștilor, creșterea transparenței publicității de stat și consolidarea independenței mass-media publice.
Conform noii legi, după cum notează Euronews, guvernele UE pot folosi programele de spionaj împotriva jurnaliștilor doar în ultimă instanță, dacă securitatea națională este amenințată. Ungaria și Polonia ar fi folosit anterior programele de spionaj Pegasus împotriva jurnaliștilor. Legile vor fi puse în aplicare de un nou organism al UE numit Consiliul European al Serviciilor Media.
Noile norme consolidează, de asemenea, protecția jurnaliștilor și a surselor lor. De asemenea, în conformitate cu noul regim, platformele de socializare trebuie să se abțină de la eliminarea sau restricționarea arbitrară a conținutului media independent. Legea a fost elaborată de Comisia Europeană și susținută de o majoritate covârșitoare a Parlamentului European în cadrul unui vot în plen în 2024.
„Intrarea în vigoare a EMFA este o piatră de hotar pentru libertatea presei în UE. Dar adevărata sa valoare va fi măsurată prin acțiuni, nu prin vorbe. Acum începe adevărata muncă: să ne asigurăm că fiecare stat membru al UE pune în aplicare pe deplin și cu credință legea. Libertatea presei nu este negociabilă – este fundamentul democrației noastre”, a declarat Sabine Wehejen, europarlamentar german din PPE, care prezidează grupul de lucru al Parlamentului pentru examinarea punerii în aplicare a legii, citată de Euronews.
Comisia Europeană a propus legea în contextul declinului libertății presei în multe state membre ale UE. Rapoartele recente ale UE privind statul de drept au subliniat preocupările actuale cu privire la libertatea și pluralismul mass-mediei în UE, constatând un declin îngrijorător al libertății mass-media și al siguranței jurnaliștilor în unele state membre.
