Cu toate acestea, situația este departe de a fi normală. Cel puțin, publicul de pe ambele părți ale frontierei a aflat că obstacolele în calea aprovizionării cu fructe și legume de sezon în timpul vârfului de vânzări și exporturi pot dura nu zile și săptămâni, ci luni de zile.
„Valul de furie populară” a fost ridicat de Victor Cazacu, șeful uneia dintre companiile exportatoare de fructe. Asistat de Alexandru Slusari, fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, acesta a declarat jurnaliștilor că actuala problemă a traficului scandalos de lent a început încă din 10 septembrie, când exportul de mere moldovenești a devenit mai activ. Anterior, aceeași problemă, dar de intensitate mai mică, a apărut în luna iunie, când Moldova exporta activ cireșe.
Simultan cu acest semnal în media clasică, subiectul a fost preluat și amplificat de rețelele sociale. A început să crească în detalii. S-a dovedit că Asociația Moldova Fruct a scris scrisori despre problema traficului transfrontalier lent către ministerele și agențiile abilitate, dar ca răspuns a primit doar un „lucrăm la rezolvarea acestei probleme”. Atunci când problema a ieșit la suprafață la nivel de cenzură publică, șefii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare MAIA și ai Departamentului Vamal au acceptat invitația de a se alătura unui grup special de exportatori de fructe pe WhatsApp, în urma căruia au avut ocazia să audă „pe viu” feedback-ul oamenilor de afaceri afectați.
Există mai multe versiuni cu privire la cauzele problemei. Toate acestea, într-un context sau altul, sunt legate între ele.
Prima versiune, administrativă. Potrivit observatorilor, problema eșecurilor periodice în sistemul de trafic de mărfuri a apărut după adoptarea unei decizii interstatale privind controlul vamal comun la frontiera moldo-română, după exemplul experienței moldo-ucrainene în această materie. Cu toate acestea, partea română are o libertate de acțiune limitată în acest domeniu, deoarece se ghidează după reglementările UE, care nu coincid pe deplin cu normele juridice ale Republicii Moldova. Ca urmare a inconsecvenței reglementărilor departamentale, a apărut practica „traficului lent” de mărfuri perisabile.
Varianta a doua, bazată pe resurse. Deja de mai mulți ani, la punctele vamale dintre România și Republica Moldova au fost alocate benzi speciale – „coridoare verzi” – special pentru transportul de mărfuri perisabile. Cu toate acestea, adesea, pe partea română, ambele benzi – „standard” și „verde” – sunt deservite de un singur vameș. Întârzierile sunt cauzate și de personalul limitat al agenției fitosanitare implicate în monitorizarea și controlul traficului transfrontalier. Exportatorii moldoveni presupun că problema constă în lipsa unei coordonări adecvate între agențiile de stat relevante din RM și România.
Versiunea a treia, comercială. Exportul de produse perisabile din fructe și legume este supus unei sezonalități pronunțate. Volumul fizic al livrărilor externe de unele legume, struguri și, mai ales, mere din Republica Moldova a crescut brusc începând cu a doua jumătate a lunii septembrie. Teoretic, s-ar fi putut întâmpla puțin mai devreme sau puțin mai târziu. „Nu are sens să menținem un personal numeros de funcționari la punctele vamale cu mult timp înainte”, spune Vitalii Obreceanu, administrator al Fresh Time. – Cu toate acestea, pe baza statisticilor privind livrările sezoniere și a monitorizării operaționale a condițiilor de piață, ministerele și agențiile autorizate pot prognoza vârfurile periodice ale traficului de mărfuri și, în consecință, pot distribui resursele de personal ale personalului din punctele de trecere a frontierei. Apropo, problema traficului lent apare din când în când nu numai la vama din Leușeni, ci și la Skuleni. Apropo, rețineți că merele sunt exportate în principal din nordul Republicii Moldova”.
Varianta patru, corupția. Unii exportatori sugerează că de vină pentru toate este dorința omniprezentă a celor care au posibilitatea de a profita de o oportunitate convenabilă și de a colecta bani de la cei care pot. Cu toate acestea, intenția răuvoitoare este puțin probabilă. Este posibil să se pretindă recunoștință de la unul sau doi participanți la traficul de mărfuri perisabile și fără străini. Este problematic să o faci în văzul mai multor zeci de persoane care își așteaptă rândul. Așa ceva este posibil doar dacă ordinul de „a nu lăsa să intre” vine de sus, conform logicii actuale a confruntării geopolitice – nu de la Chișinău sau București, ci de la Moscova.
Varianta a cincea, nepopulară. Problema a apărut datorită răbdării exportatorilor moldoveni înșiși. Ei au ceva de pierdut – și nu este vorba de un anumit lot de marfă (astfel de lucruri pot fi tolerate), ci de afaceri în general. Puțini dintre ei sunt capabili să se „certe public cu sistemul”. Puțini dintre ei aprobă modul de dialog cu autoritățile ales, de exemplu, de Asociația Forța Fermierilor (dar toți nu se sfiesc să folosească soluțiile obținute de aceasta). Este bine că o persoană disperată a strigat despre necesitatea deblocării traficului.
