Karolina Novak
La dezbatere au participat reprezentanți ai asociațiilor profesionale, experți și actori-cheie din sectoarele energiei și construcțiilor.
După cum a subliniat Caroline Nowak, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, strategia de renovare a fondului imobiliar nu este doar un document de politică de stat, ci și un punct de referință către un viitor mai ecologic. „Având în vedere că sectorul construcțiilor reprezintă peste 53% din consumul final de energie și aproape jumătate din consumul intern brut, nevoia de a interveni este urgentă. Clădirile construite între 1960 și 1990, majoritatea neeficiente din punct de vedere energetic, generează pierderi de energie de până la 60 %, ceea ce duce la costuri ridicate pentru gospodării și instituții.”
Strategia stabilește un cadru de acțiune pentru transformarea stocului imobiliar existent într-un stoc decarbonizat și foarte eficient din punct de vedere energetic până în 2050. Documentul identifică măsurile și politicile prioritare și evaluează nevoia de investiții publice și private. Strategia este corelată cu Planul național integrat privind energia și clima (INCP) 2025-2030, care prevede economii anuale de cel puțin 0,8 % din consumul final mediu de energie.
Măsurile prioritare includ: atragerea investițiilor private în sectorul rezidențial; dezvoltarea pieței serviciilor energetice (ESCO); mobilizarea fondurilor de la bugetul local pentru renovarea clădirilor; consolidarea sectorului construcțiilor.
Cu toate acestea, opiniile experților cu privire la strategia prezentată sunt împărțite.
De exemplu, directorul executiv al Societății Evaluatorilor Independenți din Moldova (SEI RM), Dimitri Tăreburke, a subliniat că costul proiectului este estimat la 15-20 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 60-80% din PIB-ul țării, în timp ce Moldova are deja o datorie publică de aproape 40% din PIB. În plus, proiectul prevede relocarea a 30% din locuitorii caselor de urgență – aproximativ 194 de mii de persoane. Și unde – nu este specificat, notează el în rețelele sociale.
El se teme că renovarea în cartierele din Chișinău va duce la construirea de centre de afaceri și „lumânări de elită”. Și va avea un impact negativ asupra patrimoniului arhitectural, deoarece se planifică lichidarea a 120 de obiecte din secolele XIX-XX, inclusiv case în stilul Art Nouveau basarabean, sub pretextul de „urgență”.
Dar, pentru a nu fi un critic neîntemeiat, expertul oferă câteva recomandări:
– reparații punctuale în loc de demolare;
– experiența românească în materie de stimulente, de exemplu stimulente fiscale pentru instalarea de panouri;
– protecția proprietății, interzicerea confiscării forțate a locuințelor fără un mecanism de expropriere adecvat și clar;
– transparență – publicarea online a hărților de renovare cu un algoritm pentru selectarea locuințelor.
