
Alexandru Baltag
Acest lucru este confirmat de faptul că, în prețuri comparabile, volumul producției agricole a scăzut anul trecut cu 15% față de 2023. După cum se menționează în studiul centrului de consultanță Lex Econ, principalul factor negativ a fost o scădere accentuată a producției vegetale cu aproximativ 23%. Declinul a fost observat atât în întreprinderile agricole, cât și în gospodăriile individuale, ceea ce indică natura sistemică a problemei. Da, seceta de anul trecut a avut un impact semnificativ. Dar ar fi greșit să trecem cu vederea problemele mai profunde și mai complexe ale complexului agroindustrial al Moldovei din această cauză, se arată în studiu.
– Problemele sectorului, putem spune, stau la suprafață”, spune analistul Lex Econ Alexandru Baltag. – Dar ele nu au fost rezolvate de ani de zile, astfel că se adâncesc, iar efectul negativ devine sinergetic. Acestea sunt finanțarea insuficientă și sprijinul slab din partea statului, subdezvoltarea tehnologică a sectorului, în special a industriei alimentare și de prelucrare. Ca urmare, nivelul de îndatorare și vulnerabilitatea fermierilor crește exponențial, atât la plata taxelor către bugetele naționale și locale, cât și către sistemul bancar. În încercarea de a atenua vulnerabilitatea și de a minimiza riscurile de producție, agricultorii aleg din ce în ce mai mult să planteze terenuri agricole cu culturi anuale, în special cereale. În consecință, agricultura continuă să fie dominată de exporturile de produse de bază, iar agricultorii primesc o valoare adăugată limitată.
Autorii studiului constată că sectorul agricol este astfel prins într-un fel de cerc vicios. Lipsa finanțării duce la alegerea celor mai puțin costisitoare metode de producție, iar acest lucru, la rândul său, afectează valoarea adăugată.
Această situație conduce la faptul că într-o țară agrară, așa cum este considerată Moldova, tot mai multe produse alimentare sunt importate din străinătate, în principal din Ucraina și din țările UE, înlocuind produsele locale. Paradoxal, aceste produse sunt adesea mai ieftine și de calitate superioară decât produsele locale.
– Este mai ușor și mai ieftin pentru lanțurile de comercianți cu amănuntul și pentru importatori să cumpere produse alimentare de la centrele comerciale internaționale decât de la producătorii locali”, spune Octavian Kalmyk, fost ministru al economiei și unul dintre autorii studiului Lex Econ. – La aceasta contribuie și recunoașterea automată a certificatelor sanitare pentru importurile din țările UE. În același timp, producătorii moldoveni, de exemplu, de produse lactate și din carne, nu pot trece prin sita standardelor europene și să obțină certificatele relevante. Acest lucru le limitează oportunitățile de export, în special având în vedere pierderea piețelor tradiționale. În consecință, motivația de a se angaja în creșterea animalelor este, de asemenea, în scădere.
Cifrele statistice confirmă concluziile experților. În 2024, importurile de alimente vor crește cu 4,5 % față de 2023. Și în general pentru 2023-2024. Moldova din țară exportatoare de fructe, legume, zahăr etc. a devenit importatoare a acestora. În special, volumul importurilor de zahăr în 2024 aproape s-a dublat, legumele și fructele au crescut cu 10%, băuturile alcoolice și nealcoolice – cu 20,2%, produsele lactate și ouăle de pasăre – cu 21,5%.
Această tendință negativă este însoțită de o creștere rapidă a prețurilor pentru produsele agricole și zootehnice. Astfel, la sfârșitul anului 2024, indicele prețurilor de consum pentru produsele agroalimentare a crescut cu peste 7,17% față de 2023, sau cu 1,5 p.p. mai mult decât rata anuală a inflației în țară.
Cu toate acestea, pentru unele categorii de produse, creșterea prețurilor a fost mult mai semnificativă, și anume: legume – cu 29%, inclusiv castraveți (+27,8%), usturoi (+24,4%), roșii (+15%); fructe proaspete (+25,4%), în special struguri (+77%); ouă de găină (+17%); lapte și produse lactate (+3,5%), unt (+5,6%); ulei vegetal (+5%), etc.
Desigur, într-o anumită măsură, această creștere este cauzată de fluctuațiile de pe piețele internaționale și regionale ale produselor agricole, precum și de condițiile meteorologice nefavorabile. Dar tocmai acest lucru confirmă faptul că Moldova nu a reușit să creeze un sector agricol durabil și cu o dezvoltare stabilă.
Acest lucru conduce la o perspectivă mai puțin favorabilă pentru 2025: nu există premise optimiste pentru o dezvoltare durabilă a sectorului agroalimentar. În ciuda ratei inflației din ultimii ani, care a depășit cumulativ 55%, fondul de sprijin pentru agricultură a rămas la nivelul anului 2020 și se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei. Multe probleme din sector rămân nerezolvate, ceea ce subminează eforturile investiționale și securitatea alimentară.
În acest sens, studiul subliniază necesitatea unei politici de stat bine gândite și coerente de susținere a complexului agroindustrial, care să introducă instrumente stimulative pentru agricultori. Aceasta ar trebui să includă următoarele măsuri: sprijin financiar și tehnic pentru fermele agrare; dezvoltarea infrastructurii de irigații și asigurarea accesului la aceasta pentru fermierii axați pe culturi cu valoare adăugată, ceea ce va contribui la creșterea productivității și la reducerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii; diversificarea producției pentru menținerea competitivității pe piețele externe și reducerea dependenței de anumite culturi; importul de noi tehnologii și modernizarea sectorului agricol; introducerea de noi tehnologii agricole.