Noua realitate a constituit subiectul discuțiilor în cadrul conferinței internaționale „Viitorul guvernanței: integrarea financiară europeană și avantajul strategic al digitalizării”, desfășurată sub auspiciile BCE. Evenimentul a fost legat de procesele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Războiul provoacă perturbări grave în sistemul financiar mondial, caracterizate prin fuga capitalurilor către active sigure, volatilitatea ridicată a piețelor și o creștere accentuată a inflației din cauza cheltuielilor militare. Sunt impuse sancțiuni economice, care restricționează sistemele de plată (SWIFT) și îngheață activele, perturbând lanțurile de aprovizionare și încetinind creșterea economică globală. Aceste provocări sunt depășite, țările se adaptează prin introducerea de alternative. Dar sistemul financiar mondial va renaște probabil încet, cred experții.
Interesele regionale, ca și conflictele regionale, vor conduce la mijloace de plată regionale. Putem vedea deja cum are loc „unificarea” plăților. De exemplu, Iranul percepe plățile de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz în această monedă. Totul sugerează că problema se îndreaptă spre fragmentarea sistemului financiar mondial și accelerarea căutării de noi metode de plată, independente de dolar. Până la cele din umbră inclusiv.
Experții profețesc tot mai des cu speranță rolul dolarului de refugiu sigur pentru capitalul mondial, referindu-se la potențialul său acumulat și la oportunitățile de investiții. Cu toate acestea, chiar și sistemul financiar moldovenesc, care se află la etapa inițială de apropiere de cel global, a ales o perspectivă regională ca monedă de cont, concentrându-se pe legăturile economice și pe confortul plăților transfrontaliere.
Tranziția către „naționalismul economic” și regionalizare
Experții prefigurează un viitor de invidiat pentru sistemele internaționale de plăți. Infrastructura globală de plăți, până acum unificată, se dezintegrează în blocuri regionale concurente.
Fragmentarea și „riscul de autorizare” înlocuiesc plățile necondiționate. Pe piețele valutare (FX) în 2026, „riscul de autorizare” – probabilitatea ca o plată să fie blocată sau întârziată din cauza sancțiunilor – a devenit un factor-cheie. Acest factor a devenit mai important decât rata de creștere a economiei unei țări.
Încetinirea tranzacțiilor transfrontaliere se intensifică. Din cauza controalelor sporite (conformitate), timpul mediu de decontare pentru conturile corespondente din zonele de conflict a crescut de la 1-2 la 4-7 zile lucrătoare.
Necesitatea de a ocoli blocajele accelerează introducerea monedelor digitale emise de guverne (CBDC) și a activelor tokenizate care permit decontarea directă, ocolind băncile corespondente tradiționale.
Apar alternative la SWIFT – țările BRICS și regiunile din Africa și Orientul Mijlociu își introduc propriile mecanisme de tip „SWIFT” pentru a reduce dependența de infrastructura occidentală, iar rolul sistemelor naționale (SPFS din Rusia, CIPS din China) este în creștere.
Anca Dragu, șefa BNM, a participat la conferință, vorbind despre succesele politicii de integrare și ale proiectelor regionale ale Moldovei, inclusiv inițiativele de conectare la infrastructura pieței europene și lansarea unor platforme comerciale moderne menite să sprijine atragerea investițiilor.
„Prin alinierea reglementărilor la standardele europene, modernizarea infrastructurii de plăți, dezvoltarea pieței de capital și urmând o cale de reformă solidă, recunoscută la nivel internațional, Banca Națională a Moldovei construiește un sistem financiar solid, durabil și pregătit pentru integrarea în Uniunea Europeană”, a declarat dna Anca Dragu.
Viitorul financiar al UE
Liderii europeni leagă viitorul guvernanței financiare de rolul tehnologiei în construirea rezilienței economice. Transformarea piețelor financiare va depinde de gradul de integrare a tehnologiilor digitale în guvernanța publică și corporativă. Și, de asemenea – tranziția băncilor centrale de la obiective politice la proiecte naționale de „coeziune socială prin digitalizare”.
Europenii consideră că introducerea monedei euro digitale, tokenizarea, inteligența artificială și sandboxurile de reglementare sunt subiecte de discuție. Dezbaterea are loc de mult timp: pregătirile pentru emiterea și aspectele juridice ale introducerii unei monede digitale a băncii centrale (CBDC), precum și rolul finanțării tokenizate și crearea unei piețe financiare digitale unice în Europa rămân de actualitate.
Facilitarea coridoarelor fintech și a plăților transfrontaliere necesită progrese semnificative în aplicarea AI, a big data și a calculului cuantic pentru integrarea piețelor. Toate aceste provocări apar periodic la suprafață atunci când vine vorba de reformatarea sistemului financiar mondial.
Războiul schimbă planurile
Între timp, conflictele regionale ar putea schimba sistemul financiar global mai mult decât își dau seama mulți oameni în prezent. Înainte de conflictul SUA-Israel cu Iranul, statele din Golf aveau o influență sistemică asupra economiei mondiale, rămânând o sursă semnificativă de lichidități globale.
Cele șase țări ale Consiliului de Cooperare al Golfului – Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Oman, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au devenit de-a lungul mai multor decenii una dintre cele mai influente forțe din sistemul financiar mondial. Dar există riscul ca nevoia crescută de finanțare a acestor țări din cauza războiului să afecteze fluxurile financiare globale, chiar dacă stabilitatea pe termen lung a regiunii nu este perturbată.
„Orice modificare a fluxurilor globale de capital vine într-un moment în care economia mondială se confruntă cu provocări serioase. Deficitele bugetare mari din țările dezvoltate și nevoia de refinanțare a datoriilor alimentează emiterea de obligațiuni în întreaga lume. În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale necesită investiții financiare semnificative, iar în unele țări există o nevoie emergentă de refinanțare a întreprinderilor”, spune Mohammed El-Erian, consilier economic principal la Allianz.
Care va fi rezultatul? „Ratele dobânzilor mai mari și pe termen mai lung” la credite au un efect devastator asupra economiilor, corporațiilor și gospodăriilor țărilor. Cu cât durează mai mult războiul, cu atât mai mare este acest impact, care ar putea exacerba problemele financiare existente Cum ar fi bula IA, unele segmente ale împrumuturilor private și datoria guvernamentală și ar putea conduce la noi dificultăți, a declarat expertul.
O modificare temporară a fluxurilor financiare internaționale poate conduce sistemul la o nouă calitate, care trebuie luată în considerare la analizarea consecințelor economice și financiare globale ale războiului din Iran.
Ca și întreruperile în aprovizionarea cu energie, aceste consecințe economice ale războiului sunt deja resimțite în întreaga lume sub forma creșterii prețurilor și a costurilor de creditare, amenințând creșterea economică, ocuparea forței de muncă și stabilitatea financiară.
