Carduri de identitate electronice în loc de buletine
Cetățenii români din Republica Moldova care au rămas fără cărți de identitate ar putea primi în curând documente electronice care le vor indica adresa din Republica Moldova. Această măsură va rezolva problema apărută după modificările legislative introduse de statul român.
Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României, a declarat că statul român ia foarte în serios această situație și a găsit mai multe soluții care probabil vor fi implementate încă din această lună. El a explicat că acest lucru va permite oamenilor să revină mai repede la viața normală.
Una dintre soluții este eliberarea cărților de identitate electronice, care vor indica locul de reședință în Republica Moldova, astfel că nu vor mai exista probleme legate de adresă.
El a mai spus că autoritățile lucrează de mai bine de două luni pentru a găsi soluții pentru persoanele afectate și că detaliile și pașii necesari vor fi anunțate în următoarele două săptămâni. Scopul este de a simplifica procedurile și de a scurta timpul pentru obținerea documentelor.
Care a fost cauza problemelor
Problemele au apărut în urma unei modificări a legii privind reședința, care nu mai permite înregistrarea mai multor persoane la aceeași adresă, așa cum era posibil anterior. Din cauza lipsei unei adrese clare, multe documente de identitate au fost anulate.
Eugen Tomac a spus că cetățenia română în sine nu este afectată de aceste schimbări și nu poate fi pierdută. El a adăugat că au fost găsite soluții pentru cei care au rămas fără acte de identitate, astfel încât aceștia să își poată redobândi legal drepturile și documentele.
Una dintre soluții va fi emiterea de noi cărți de identitate electronice în care să fie indicat locul de reședință în Republica Moldova, astfel încât problema legată de adresa de domiciliu să nu mai existe.
Peste 162.000 de cărți de identitate au fost anulate
Modificările legislative adoptate în România în 2023 privind evidența populației au dus la anularea a peste 162.000 de cărți de identitate până la sfârșitul anului 2025. Potrivit autorităților române, aproximativ 66% dintre cei afectați sunt cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că peste 100.000 dintre aceștia au rămas fără „buletinele” românești în ultimii doi ani.
Noua lege prevede că la o adresă pot locui maximum zece persoane, cu excepția cazului în care sunt membri ai unei familii extinse. În plus, reședința poate fi anulată fie la cererea proprietarului, fie în urma unor controale ale autorităților. Această măsură a fost introdusă ca urmare a identificării unor situații extreme în care mii sau chiar zeci de mii de persoane erau înregistrate la o singură adresă.
În urma controalelor, autoritățile au identificat adresele de reședință a peste o mie de persoane, iar într-un caz din București, peste 22 000 de persoane au indicat drept domiciliu un apartament cu două camere. În acest context, o parte semnificativă a anulărilor, aproximativ jumătate dintre acestea numai pentru anul 2025, au fost făcute la cererea proprietarilor, agravând problemele celor care nu și-au actualizat la timp datele de reședință.
Comparație: „buletinul” tradițional versus noua carte de identitate electronică
| Caractere | Buletin clasic (format vechi) | Noua carte electronică (CEI) |
| Format | Format mare, dificil de transportat în portofel | Ca un card bancar format ID-1, compact și robust |
| Securitate | Grafică simplă, ușor de contrafăcut | Cip securizat și caracteristici de securitate de ultimă generație |
| Călătoriile în UE | Permite tranzitul, dar necesită inspecție manuală | Funcția pașaport permite trecerea prin porți automate (e-gates) |
| Semnătura digitală | Nu permite semnarea documentelor de la distanță | Autentificare digitală pentru accesarea serviciilor guvernamentale online |
| Servicii medicale | Necesită un card medical separat | Poate înlocui fișele medicale (funcție dublă) |
| Stocarea datelor | Numai informații imprimate pe plastic | Date biometrice (amprente digitale, imagine facială) stocate pe cip |
| Starea de interacțiune | Prezență personală necesară | Permite interacțiunea digitală cu instituțiile (centre de servicii) |
Și în plus – înregistrarea reședinței în Republica Moldova (sau România).
