Portul Giurgiulești
Contractul de vânzare-cumpărare, inclusiv prețul tranzacției, este acum supus aprobării Adunării Generale a Acționarilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța SA (APM), controlată de statul român prin Ministerul Transporturilor cu 80% din capital, scrie profit.ro.
Anterior, APM a depus o ofertă angajantă de cumpărare a ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (GILP), al cărui acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru aproximativ 62 milioane de dolari. Pe lângă această sumă, care reprezintă doar prețul de achiziție al ICS Danube Logistics, APM s-a angajat, ca parte a ofertei, să investească ulterior cel puțin 28 milioane de dolari în GIFP.
Consiliul de Examinare a Investițiilor Importante pentru Securitatea Statului din Moldova, omologul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD) din România, a aprobat investiția APM la 11 iulie.
Acționarul minoritar al portului Constanța, Fondul Proprietatea (FP, care deține 20% din acțiuni), a solicitat unei instanțe din România să anuleze decizia APM din 19 iunie de aprobare a unei oferte ferme de achiziționare a operatorului portuar Giurgiulești. FP a solicitat, de asemenea, suspendarea deciziei adunării generale a acționarilor până la soluționarea pe fond a cauzei. Cererea sa a fost însă respinsă în primă instanță de către instanță, care a considerat că „reclamantul nu a dovedit urgența sub forma unui prejudiciu iminent și ireparabil. Măsura pe baza căreia se solicită suspendarea este ipotetică și nu constituie certitudinea unui contract de vânzare, ci o simplă prezentare de către pârât a unei oferte obligatorii în cadrul unei proceduri de licitație”.
„Reclamantul (FP) a solicitat instanței să ia în considerare faptul că valoarea de 62 de milioane de dolari se bazează pe un scenariu optimist prezentat chiar de conducerea ICS Danube Logistics, în conformitate cu ipotezele prevăzute în planul de afaceri, fără ajustări materiale sau o opinie din partea PWC (consultantul angajat de APM pentru achiziție) cu privire la caracterul adecvat al planului de afaceri și la ipotezele pe baza cărora acesta a fost elaborat de vânzător. De exemplu, acest plan de afaceri presupune că volumele manipulate de societate vor crește cu 80 % până în 2030, în principal prin dublarea volumelor de cereale. Deși, chiar și în anul precedent, volumele din porturile dunărene deținute de Ministerul Transporturilor din România, precum și din portul Giurgiulești, au scăzut semnificativ din cauza diminuării fluxurilor de mărfuri către Ucraina”, se arată în actul de sesizare a instanței.
FP mai susține că prețul din oferta angajantă s-a bazat pe o marjă EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de peste 60% pe termen lung. Aceasta este cu peste 10% mai mare decât rata de rentabilitate înregistrată în 2024 și a presupus profitabilitatea continuă a anilor de vârf ai operațiunilor, care au fost determinați de o situație geopolitică favorabilă, și anume redirecționarea traficului de marfă din Ucraina, care nu mai este relevantă în prezent.
„Nici PWC și nici conducerea APM nu au analizat în mod specific fezabilitatea strategică a achiziției de către APM a Portului Giurgiulești și modul în care această achiziție ar putea aduce beneficii „Administrației Porturilor Maritime Constanța” în contextul redresării Ucrainei. Argumentele prezentate în propunerea obligatorie cu privire la fezabilitatea strategică a acestei tranzacții nu au fost însoțite de o analiză a unui consultant care să justifice fezabilitatea investiției în portul Giurgiulești. Prin urmare, s-a considerat că există indicii semnificative de supraevaluare a propunerii obligatorii prezentate spre aprobare, ceea ce ar putea fi în detrimentul societății și al acționarilor săi”, se mai arată în documente.
În plus, FP a afirmat că „achiziția este finanțată printr-o majorare a capitalului social, ceea ce constituie un ajutor de stat ilegal”.
În răspunsul său, APM a declarat că oferta obligatorie a fost prezentată „după negocieri intense și cuprinzătoare între părți”, în timpul mai multor întâlniri succesive la nivel de experți și reprezentanți. „Pârâta a susținut că achiziționarea portului Giurgiulești ar aduce beneficii semnificative pentru APM SA și statul român, inclusiv profituri mai mari și dividende mai mari în viitor pentru acționari. De asemenea, a subliniat că o investiție în Portul Giurgiulești era mult mai benefică pentru pârâtă și statul român decât orice altă investiție disponibilă în prezent pe piață.”
Potrivit ofertei obligatorii preliminare, în oferta neangajantă și apoi în oferta obligatorie inițială și revizuită, APM SA a indicat că fondurile vor fi proprii. Separat de acest aspect, Guvernul României a fost de acord să inițieze demersuri pentru capitalizarea companiei pentru acest proiect și pentru alte proiecte de investiții care vor urma în cadrul ReArm Europe, care presupune infrastructură duală pentru transport civil și militar.
Fondul Proprietatea și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea cu privire la faptul că potențiala achiziție a operatorului portuar Giurgiulești implică numeroase riscuri, printre care: dreptul de operare a portului expiră în 2030, moment în care vor expira stimulentele fiscale de care beneficiază în prezent operatorul; există un sechestru pe acțiunile BERD și un litigiu cu privire la proprietatea acestora; 25 dintre clădirile operatorului sunt sub sechestru; există un potențial risc de mediu asociat cu depozitarea necorespunzătoare a sedimentelor generate în râu; și există un potențial risc pentru mediu din cauza depozitării necorespunzătoare a sedimentelor din port.
APM a răspuns la aceste obiecții arătând că toate riscurile menționate de FP au fost luate în considerare la elaborarea ofertei angajante. Astfel, potrivit companiei de stat românești, eliminarea unora dintre acestea, cum ar fi soluționarea favorabilă a diferitelor litigii, a fost inclusă în ofertă ca o condiție prealabilă a tranzacției, în timp ce pentru altele s-a convenit ca, în cazul în care acestea vor fi implementate, să fie reținute sume din prețul convenit.
Presa moldovenească a relatat că una dintre problemele enumerate, și anume sechestrul asupra acțiunilor și bunurilor deținute de BERD, a fost ridicată săptămâna trecută.
Compania care a inițiat-o, Bemol Retail, deținută de Rafik Aliyev, omul de afaceri azer care a fondat MSBP și ulterior și-a pierdut drepturile asupra acesteia, și-a retras pretențiile. Aparent, BERD a reușit să încheie un fel de acord amiabil cu aceasta.
Ulterior, România a anunțat că tranziția proprietății a ajuns la linia de sosire și va fi aprobată în cadrul Adunării Generale a Acționarilor ARM care va avea loc la 11 februarie 2026.
