Fostul prim-ministru François Bayrou, al cărui guvern a primit un vot de neîncredere săptămâna trecută, a scris în această privință că „o țară care este forțată de „elitele” sale să nege adevărul este condamnată să plătească prețul”.
BFM TV a remarcatcă decizia Fitch a fost foarte previzibilă. Și a dat motivele care au condus la această decizie: agenția a considerat „puțin probabilă” reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2029 și consideră că instabilitatea politică „slăbește capacitatea sistemului politic de a asigura consolidarea fiscală”. Iar căderea guvernului lui François Bayrou, „ilustrează fragmentarea și polarizarea crescândă a politicii interne”.
Economiștii consideră, de asemenea, că retrogradarea ratingului de credit al Franței de către Fitch este logică, dar sunt mai preocupați nu de faptul în sine, ci de perspectivele nu tocmai fericite ale economiei franceze. BFM TV citează opinia lui Eric Dore, director de cercetare economică la IESEG School of Management, care subliniază că „nu există un plan credibil de redresare fiscală, susținut de majoritatea parlamentară”. Și își exprimă îndoiala că instabilitatea politică va permite elaborarea și adoptarea unui buget pentru 2026, capabil să reducă deficitul public de 5,4% din PIB și având în vedere dimensiunea datoriei suverane a Franței de 114% din PIB-ul său.
Pe această bază, Eric Dore susține că Franța este deja considerată „de creditorii săi ca un stat BBB”, având în vedere ratele la care se împrumută în prezent.
Toate acestea ar putea însemna că revizuirea de către Fitch a ratingului de credit al Franței ar putea avea un efect de „prag” asupra cererii de obligațiuni suverane ale țării din partea marilor investitori și ar putea crește rata dobânzii, susțin economiștii.
În special, BFM TV a explicat că „regulile de gestionare ale multor fonduri de investiții restricționează foarte puternic sau chiar interzic deținerea de obligațiuni suverane cu rating sub AA sau AAA”. În consecință, o retrogradare ar putea duce la vânzări nete de obligațiuni pe piață și apoi la o scădere puternică a acestora.
În acest sens, economiștii consideră că, în cazul Franței, o retrogradare a ratingului ar putea avea consecințe mai semnificative decât în alte cazuri, deoarece implică negarea unui „nivel foarte ridicat de solvabilitate” a țării. Iar aceasta este o veste proastă pentru sistemul financiar public al Franței, având în vedere că povara datoriei depășește 67 de miliarde de euro în 2025. Noile circumstanțe ar putea crește această sumă la peste 100 de miliarde până în 2030.
