Banca Națională își explică decizia prin previziunile favorabile privind impactul dezinflaționist al cererii pe piața internă și stimularea creșterii în continuare a acesteia pentru a susține creșterea economică a țării.
Decizia a fost luată pentru „încurajarea consumului și investițiilor, echilibrarea economiei naționale și a contului curent, precum și – pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste. BNM explică faptul că „reducerea ratei de bază va acționa prin canalul ratei dobânzii și va avea un impact descendent asupra ratelor dobânzii pe piețele monetare, de depozite și de credit”.
Cele mai recente date macroeconomice și dinamica inflației în luna noiembrie confirmă ipotezele-cheie privind relansarea activității economice prezentate în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2025. Banca Națională spune că inflația va reveni în intervalul țintă în luna decembrie a acestui an și va rămâne la limita inferioară a intervalului țintă din primul trimestru al anului 2026 până la sfârșitul perioadei de prognoză.
Inflația anuală a fost de 6,99 % în noiembrie, rămânând la nivelul lunii precedente și depășind limita superioară a intervalului de abatere de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 %.
În același timp, riscurile la adresa acestei previziuni rămân, și foarte grave. În primul rând, acestea sunt legate de prețurile resurselor energetice și ale materiilor prime.
Printre principalele amenințări proinflaționiste, banca centrală numește riscurile „asociate metodei de ajustare a tarifelor, metodei de acordare a compensațiilor gospodăriilor pentru resursele energetice în sezonul rece, metodei de reflectare a compensațiilor menționate de Biroul Național de Statistică în calculul IPC, situației tensionate din regiune și riscurilor de escaladare a acesteia”.
Țintirea inflației în viitor va fi condiționată de alte riscuri: „cu incertitudinea privind producția agricolă în următorii ani, migrația populației, cererea regională mai moderată ca urmare a sancțiunilor reciproce ale țărilor din regiune, precum și deficitul de forță de muncă în economia națională și tendințele demografice negative”.
