Primul aeroport privat din România atrage €400 mln din Elveția
Română

Primul aeroport privat din România atrage 400 de milioane de euro din Elveția pentru dezvoltare

Primul proiect de aeroport privat din România de lângă București a atras un investitor elvețian pentru a accelera dezvoltarea și a finanța construcția. Este vorba despre un viitor aeroport în Alexeni, cu o investiție totală de aproximativ 400 de milioane de euro.
Дмитрий Калак Timp de citire: 3 minute
Link copiat
aeroport

Un anunț oficial al tranzacției este așteptat după finalizarea etapelor juridice și administrative relevante. Până atunci, nu au fost încă divulgate informații specifice privind investitorul.

Cu toate acestea, dezvoltatorul proiectului, Avant Airports, a anunțat deja implicarea unui partener strategic din Elveția, care va oferi atât finanțare, cât și expertiză în domeniu.

„Atragerea unui investitor elvețian este o etapă importantă pentru proiect, care ne va permite să accelerăm realizarea și să îmbunătățim eficiența operațională a viitorului aeroport”, a declarat un purtător de cuvânt al Avant Airports.

Conceptul de dezvoltare prevede crearea unei infrastructuri aeroportuare moderne, cu accent pe operațiunile cargo și integrarea logistică regională, în paralel cu facilitățile de transport de pasageri, arată ziare.com.

Platforma aeroportuară este concepută ca un hub de transport multimodal capabil să conecteze transportul aerian cu infrastructura rutieră și feroviară a regiunii. Un element important al proiectului este reconstrucția liniei de cale ferată existente care deservea anterior amplasamentul, care va oferi o conexiune directă între terminalul aeroportului și Gara de Nord din București.

Capitala elvețiană își consolidează ambițiile

Aeroportul este planificat să fie construit în zona Alexeni, la aproximativ 60 de kilometri de București. Proiectul are în vedere un terminal de pasageri și un complex cargo de mari dimensiuni orientat către piața din Europa de Est.

Fostul aerodrom militar Alexeni, construit în 1954, a fost abandonat în 2001 și dezafectat în 2002. S-a încercat de mai multe ori concesionarea sa, dar abia în 2024 a putut fi încheiat un contract cu Avant Airports. Un alt partener în consorțiul de concesiune este compania ucraineană Avtomagistral Pivden, participantă la diverse proiecte de infrastructură în România și angajată și în reconstrucția pistei aeroportului din Satu Mare, precizează profit.ro. De asemenea, compania ucraineană a câștigat mai multe licitații în Republica Moldova pentru reconstrucția drumurilor.

„Vedem Alexeniul ca un viitor hub logistic de importanță regională, capabil să gestioneze fluxuri de marfă în creștere în contextul dezvoltării comerțului electronic”, a declarat un reprezentant al Avant Airports. Și a spus că sunt în curs discuții și cu potențiali investitori din SUA, Finlanda și India.

Investiția totală este estimată la 400 de milioane EUR. Strângerea de capital străin a fost prima participare internațională confirmată la proiect și ar putea deschide calea pentru finanțarea ulterioară.

Abordare cuprinzătoare

Conform planurilor actuale, lucrările de construcție ar putea începe în 2026, după finalizarea procedurilor de aprobare și autorizare. Se preconizează că instalația va fi pusă în funcțiune în etape pe parcursul mai multor ani de la începerea construcției.

Proiectul include, de asemenea, dezvoltarea unei infrastructuri energetice proprii bazate pe un parc fotovoltaic cu o capacitate estimată de aproximativ 40 MW, conceput pentru a sprijini aeroportul și infrastructura logistică aferentă. Integrarea producției de energie regenerabilă face parte din strategia aeroportului de a dezvolta o platformă aeroportuară durabilă, în conformitate cu tendințele globale din industria aviatică.

Conform proiectului prezentat de companie, terminalul de pasageri va ocupa aproximativ 16.000 de metri pătrați, în timp ce terminalul cargo va ocupa până la 20.000 de metri pătrați. Traficul de pasageri estimat în primii 5 ani ar urma să fie de aproximativ 5 milioane de pasageri pe an, iar traficul de marfă – de până la 50.000 de tone de marfă pe an.

Potrivit participanților la piață, noul aeroport poate degreva parțial infrastructura existentă din București și poate crea un centru alternativ pentru traficul aerian de marfă în regiune.


Abonați-vă la actualizările noastre


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta